Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei.

În Republica Moldova există trei fonduri de pensii private, însă, acestea nu sunt deocamdată funcționale. Principalul impediment în punerea în aplicare a acestor fonduri este întârzierea votării în lectură finală a proiectului de lege, care a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și rezistența din partea populației. Cel puțin așa susține vicepreședintele CNPF, Aurica Doina.

Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilității (în continuare – Lege), procedură simplificată a falimentului este o procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de observație sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate.Procedura simplificată a falimentului în cadrul procedurii de insolvabilitate este prevăzută de Secțiunea a 4-a din Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012.

Cea mai mică rată a şomajului în rândul ţărilor din Uniunea Europeană s-a înregistrat la sfârşitul anului 2013 în Austria, unde numai 4,8% din cetăţeni nu aveau un loc de muncă, conform celor mai recente date Eurostat. În Austria sunt vacante în momentul de faţă 35.620 de JOBURI pentru cetăţenii din alte state UE, inclusiv români, potrivit portalului Eures, al Comisiei Europene.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.