Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

Care sunt cotele maxime și minime a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate? Cotele impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, întreprinderilor individuale și gospodăriilor țărănești (de fermier), care au fost evaluate, sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal după cum urmează:

La delegarea unei persoane în două şi mai multe ţări, diurna pentru ziua deplasării dintr-o ţară în alta se va achita în mărime de 50 % în valută străină. Conform plafonului stabilit pentru fiecare țară, în prezent, aceasta se achită 100%. Hotărârea Guvernului ce se referă la reglementarea modului de ajustare a plafoanelor pentru diurnă și cazare pe teritoriul țării conform indicelui de creștere economică a prețurilor pentru servicii, a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial, nr. 340-351 din 22 septembrie curent.

Orașele Cahul, Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca, Strășeni, Ceadîr-Lunga și Ungheni au obținut statutul de municipiu, după ce proiectul respectiv a fost votat în lectură finală de Parlament.

Potrivit prevederilor art. 283 alin. (1) din Codul fiscal, sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare următoarele categorii de persoane fizice:

Potrivit portalului localbudgets.viitorul.org, orașele Vadul lui Vodă, Vatra, Șoldănești, Briceni și Ștefan Vodă întrec marile orașe din țară, raportând veniturile bugetelor locale la numărul de locuitori. Bunăstarea unui oraş depinde în cea mai mare măsură de dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic. Acesta este şi motivul pentru care cele mai bogate cinci oraşe din Republica Moldova reprezintă «domiciliul» unor afaceri recunoscute şi prospere.

Europa conduce detaşat topul celor mai bune oraşe în care să locuieşti, din top 25, 15 fiind pe ”bătrânul continent”, conform unui studiu Monocle, citat de ZF. Pentru realizarea topului s-au luat în considerare câteva criterii pentru catalogarea oraşelor. Printre acestea se numără şi preţul mediu al unui prânz, preţul unei cafele, cât te costă să închiriezi o garsonieră şi câte obiective turistice există în oraş.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Trei oraşe (Ialoveni, Edineţ, Străşeni) şi trei sate (Colibaşi, Cărpineni, Selemet) au primit granturi de câte $20 mii de la Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, pentru a impulsiona dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local.

Aceste rectificări la legislaţie au fost aprobate în Parlament în lectura finală. Iniţial se prevedea încetarea activităţii antreprenoriale pe bază de patentă de la începutul anului 2017.

Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport a fost publicat la 30 decembrie 2016 în Monitorul Oficial al RM.

Micii antreprenori în comerț vor putea activa în baza patentei încă un an, până în 1 ianuarie 2018. Totuși, dacă li se va păstra acest drept, costul patentei va creşte de aproximativ 2-3 ori în funcţie de localitatea unde îşi desfăşoară antreprenorul activitatea.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei un grant în valoare de 5 mil. euro pentru dezvoltarea unei infrastructuri eficiente a relaţiilor transnaţionale în Regiunea Dunării.

În ianuarie-septembrie 2016 au fost eliberate 2996 de autorizaţii pentru construcţia caselor şi edificiilor nelocuibile sau cu 9,8% mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2015. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, 1770 de autorizaţii (59,1% din numărul total) a revenit caselor, iar 1226 (40,9%) – edificiilor nelocuibile.

Un proiect de lege ce ține de reglementarea asigurării cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare a fost elaborat și propus spre consultare de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

Documentul prevede limitarea numărulului şi duratei sistărilor planificate de curent, chiar şi în cazul unor avarii. Operatorii sunt nemulţumiţi de modificări. Durata întreruperilor programate de energie electrică a fost redusă de la 12 până la opt ore, în timpul unei zile. De asemenea, a fost micşorat şi numărul anual al sistărilor planificate.

Prevederile economice din Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030 (ODD) au fost discutate în cadrul unei mese rotunde organizate de Centru Analitic Independent Expert-Group, cu suportul PNUD.

În semestrul I din 2016, mărimea minimului de existenţă a constituit în Moldova, în medie, 1813,7 lei pe lună pentru o persoană, fiind în creştere faţă de semestrul I 2015 cu 5,2%.

Continuă consultările publice pe marginea proiectului de decizie a guvernului, propus de Ministerul Finanțelor privind completarea unei hotărâri a Executivului cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni, în schimbul acordării creditelor preferenţiale.