Rezultatele evoluției social-economice a Republicii Moldova pe parcursul anului 2015 și prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2016-2019 au fost discutate ieri în cadrul Consiliului Consultativ pe lângă Ministerul Economiei, condus de Viceprim-ministrul, Ministrul Economiei, Octavian Calmîc.

În luna ianuarie curent rata anuală a inflaţiei a constituit 13,4%, fiind cu 0,2 puncte procentuale inferioară celei din luna precedentă. Potrivit Băncii Naţionale, este pentru prima dată în ultimele 12 luni când s-a înregistrat o diminuare a ritmului anual al inflației.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Produsul Intern Brut al Republicii Moldova va înregistra o creștere de doar 0,5 % în anul curent. Cel puțin așa arată o prognoză făcută de experții Băncii Mondiale în recentul raport „GLOBAL ECONOMIC PROSPECTS”.

Grecia a primit luni undă verde din partea Comisiei Europene pentru 18 proiecte de investiţii, pentru implementarea cărora cel mai îndatorat stat din zona euro va primi peste 17 miliarde de euro în perioada 2014-2020. «Programele de investiţii strategice pentru 2014-2020 reprezintă un sprijin major pentru ca ţara să iasă din criză şi vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi de noi oportunităţi pentru creşterea economică», se arată într-un comunicat al CE.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Zona euro trebuie să reducă protecţia acordată angajaţilor cu program permanent şi să stopeze creşterea salariilor minime, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internaţional, transmite 'Wall Street Journal' (WSJ). Oficialii FMI consideră că sunt necesare noi măsuri de reformare a pieţei muncii în economiile de bază ale Europei — cum ar fi Franţa, Italia sau Spania.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Guvernul federal al Statelor Unite a înregistrat în anul fiscal 2014, încheiat la sfârşitul lunii septembrie, cel mai redus deficit bugetar începând din 2007, dinainte de intrarea în recesiune, respectiv 483 miliarde dolari, potrivit datelor Trezoreriei americane. Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal. Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

Economia Germaniei a înregistrat o creştere de 1,7% în 2015, susţinută de rata ridicată a angajărilor şi politica monetară expansionistă care alimentează consumul intern, într-o perioadă în care comerţul mondial încetineşte, a anunţat joi Biroul Federal de Statistică, într-o conferinţă de presă.

Cancelarul german Angela Merkel ia în calcul aplicarea unor măsuri de stimulare a creşterii economice şi îşi analizează opţiunile, precum reducerea contribuţiei obligatorii la pensii, în condiţiile în care economia Germaniei, cea mai mare din Europa, dă semne că se îndreaptă spre recesiune, scrie Bloomberg. Merkel ia în considerare reducerea contribuţiei la pensii cu 0,6%, măsură care ar canaliza şase miliarde de euro în economie, a spus Michael Fuchs, vicepreşedintele grupului parlamantar creştin democrat al cancelarului.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Banca Națională a Moldovei a publicat ieri Raportul evoluției inflației în luna noiembrie. Potrivit datelor, în luna trecută trecută, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 13.5 la sută, fiind cu 0.3 puncte procentuale superior celui din luna precedentă și depășind în continuare limita superioară a intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.

Ritmul anual al inflației își continuă dinamica descendentă pentru a treia lună consecutiv, pe parcursul acestui an, potrivit datelor Băncii Naționale. În luna martie 2016, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 9.4 la sută, fiind cu 0.9 puncte procentuale inferior celui din luna precedentă.

Banca Mondială este optimistă în privința MoIdovei – menționează Alex Kremer, Manager de Țară al Băncii Mondiale în RM într-o felicitare publicată pe blog și întitulată ”Moldova: adio 2015 și salut 2016”.

Volumul remitențelor în Republica Moldova de peste hotare, în anul 2015, se va reduce cu peste 20%, iar leul moldovenesc se va deprecia față de dolarul SUA cu circa 33,9%. Prognoza indicatorilor macroeconomici pe anul curent a fost prezentată de directorul de programe al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Alexandru Fală, informează Noi.md.

Ultimele zile foarte multă lume mă întreabă ce se întâmplă cu leul și ce va fi mai departe. Voi încerca să explic: Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum încearcă să ne sugereze BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11%, iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%.

Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie (+1,4%) şi impozite nete (+0,8%)

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Premierul grec Antonis Samaras a anunţat că va reduce taxele implementate în perioada de vârf a crizei fără să aştepte aprobarea creditorilor internaţionali, aşa zisa “troică” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Premierul a spus că taxa pe păcură, combustibil folosit pentru încălzirea locuinţelor, va fi redusă cu 30%. în bugetul pentru anul viitor. Taxa de solidaritate pe veniturile contribuabililor va fi de asemenea redusă.