Serviciul Vamal propune modificarea a două Regulamente – cu privire la declararea electronică a mărfurilor în regim vamal de export și cu privire la declararea electronică a mărfurilor în regim vamal de import. Mai exact, se propune ca declararea mărfurilor să se facă doar în format electronic, fără suport de hârtie, și cu aplicarea semnăturii digital.

Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia americană să intre în recesiune în următorii doi ani, chiar dacă sunt de părere că data la care acest lucru se va întâmpla va fi amânată de acţiunile adoptate de Rezerva Federală (Fed), arată rezultatele unui sondaj de opinie. Din cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu. În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie.

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.

Mediul de afaceri va putea introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. În prezent, potrivit art. 235 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se permite doar pentru sculele și instrumentele speciale. Ieri, 3 aprilie 2019, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

În şedinţa de ieri Guvernul a aprobat instituirea Registrului de stat al animalelor şi a Regulamentului cu privire la ținerea acestuia. Documentul stabilește modul de ținere a Registrului de stat al animalelor (RSA), dreptul de acces la acesta, asigurarea securităţii și integrităţii informației, dar şi procedura de înregistrare, modificare și radiere a informației din RSA. Proprietarul Registrului este statul, posesor — Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, deținător – IP STISC. În calitate de registratori sunt indicate subdiviziunile I.P. „STISC”, ANSA şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia şi posturile de control sanitar-veterinare din cadrul posturilor vamale.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost astăzi aprobat de Guvern. Astfel, în anul următor vor fi implementate o serie de măsuri noi, printre care: modificarea tratamentului de impozitare a donațiilor, permiterea la deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei cu termenul de expirare mai mare de trei ani, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți etc.

În prima jumătate a anului curent, numărul unităților de transport supuse măsurării sarcinilor pe osii, masei totale și dimensiunilor de gabarit la punctele de trecere a frontierei de stat de către Organismul de inspecție din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 9,5% și a alcătuit circa 146,8 mii. Aceste date sunt consemnate într-un raport de bilanț al Direcției evidență și măsurări în domeniul vamal a CTIF în cadrul căreia activează Organismul de inspecție.

Obiectivele politicii fiscale și vamale, orientate spre asigurarea unui mediu economic stabil, favorabil dezvoltării afacerilor din țară crearea unor mecanisme de contribuție echitabilă au fost prezentate de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței Grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politica fiscală și cadrul resurselor, în contextul lansării exercițiului Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2020-2022, desfășurată la 1 martie curent în cadrul ministerului. În context, reprezentanții Ministerului Economiei şi Infrastructurii au prezentat prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu ce stau la baza elaborării CBTM 2020 – 2022.

Întreprinderea „X”, rezident al RM, livrează mărfuri întreprinderii „Y”, rezident al Zonei economice libere (ZEL), în suma totală de 500 mii lei. Conform condițiilor contractului de livrare marfa urmează a fi transportată în ZEL la subdiviziunea întreprinderii „Y” conform următoarelor situații: a) vânzătorul „X” prin intermediul transportului propriu; b) vânzătorul „X”, prin intermediul agentului economic (transportator) „Z”, rezident al RM;

În Monitorul Oficial din 12 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 200 din 3 aprilie 2019 cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. Aceasta prevede acordarea posibilității agenților economici de a introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. Până acum acest regim vamal se permitea doar pentru sculele și instrumentele speciale.

Necesitatea relansării comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, inclusiv în vederea eliminării tarifelor vamale pentru 14 categorii de produse, introduse în 2014 și a rezolvării problemelor transportatorilor au fost discutate de prim-ministrul Maia Sandu și vicepremierul Federației Ruse, Dmitrii Kozak. Părțile au subliniat disponibilitatea de a relansa un dialog constructiv, bazat pe respect reciproc față de interesele naționale. Maia Sandu a subliniat că nu sunt incompatibilități dintre Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare UE-RM și zona liberă de comerț în cadrul CSI.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Parlamentul a votat în lectură finală, proiectul de lege cu privire la Serviciul Vamal, ce are ca scop ajustarea cadrului legislativ la exigențele actuale de activitate în domeniul vamal și oferirea unor măsuri în vederea protecției juridice și sociale a colaboratorilor vamali.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

Serviciul Vamal a făcut totalurile pentru luna februarie a anului curent. Astfel, veniturile colectate de autoritate la bugetul de stat constituie 1,51 mld. lei sau cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 46 103. Totodată, în primele două luni ale acestui an, instituția a încasat la bugetul de stat 2,75 mld. lei, înregistrând o creștere cu 61,8 mil. de lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Valoarea facturată (indicată in invoice) este valoare care include taxele vamale sau nu?

Introducerea taxelor de protecție americane asupra importurilor de oțel a afectat activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. Declarații în acest sens au fost făcute de către directorul general al întreprinderii, Serghei Kornev, pentru presa transnistreană. După introducerea acestor taxe, producătorii turci s-au reorientat și trimit o parte din producție pe piețele europene, inclusiv în România, care este unul dintre principalii noștri consumatori. Firește, din cauza creșterii ofertei, prețurile la produsele finite au scăzut, a spus directorul general.