Instituirea mecanismului de răspundere a conducătorului instituției bugetare pentru administrarea ineficientă a bugetului, a patrimoniului public din gestiune și pentru obstrucționarea activității auditului public extern, sporirea impactului auditului acestuia, asigurarea continuității și transparenței activității Curții de Conturi (CC), precum și relevanța procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală de către Curte – acestea sunt amendamentele cu care va fi completat cadrul legal de activitate al autorității. Instituția anunță despre inițierea unui proces amplu de examinare și analiză a cadrului legal ce guvernează activitatea sa, precum și a altor acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor, care limitează impactul auditului public extern.

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 septembrie 2018, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea Ordinului nr. 63 din 10 august 2009 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditori întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile de precauție privind clienții, pe care auditorii le vor întreprinde, sunt prevăzute în art.5 al Legii. Acestea se referă la identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal obligatoriu va fi notificat de orice entitate ce operează cu aceste date, în conformitate cu Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal. În același timp, în mai 2018 intră în vigoare Regulamentul european privind datele cu caracter personal, prevederile căruia vor fi aplicate în toate țările în care sunt cetățeni ai UE, inclusiv în Republica Moldova. Despre aspectele legislației naționale şi celei comunitare ce ţin de datele cu caracter personal, s-a discutat în cadrul seminarului Noutăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități, organizat de ACAP.

Cheltuielile agentului economic suportate pentru realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual ar putea fi compensate din bugetul de stat în proporție de cel mult 50%. Modalitatea de compensare a cheltuielilor va fi prevăzută de Regulamentul privind mecanismul de utilizare a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea agenților economici în vederea instruirii ucenicilor. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr .70/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual.

Persoana deține funcția de contabil în două întreprinderi convențional SRL A și SRL B. În luna curentă urma să raporteze pentru SRL A prin forma IRM19 angajarea unei persoane și eliberarea alteia. Din greșeala contabilului, formularul IRM19 a fost completat și prezentat pentru SRL B. Desigur, la depistarea erorii forma IRM19 pentru SRL A a fost prezentată. Dar cum putem corecta informația pentru SRL B în sensul de a o anula?

Mâine, 15 februarie 2019, va ieși de sub tipar nr. 49-58 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, ce stabilește mecanismul de inițiere, derulare și atribuire a contractelor de achiziții publice. Documentul a fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări mai eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori, precum și pentru a aduce în concordanță cadrul normativ cu Legea nr. 169/2018 privind modificarea Legii privind achizițiile publice. Potrivit documentului, achiziția publică în domeniul respectiv reprezintă atât achiziția lucrărilor, cât și achiziția lucrărilor împreună cu proiectarea lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiile aferente acestora, precum și lucrările de intervenție în timp la construcțiile existente,

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Standardelor naţionale de audit intern (SNAI). Acestea sunt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern și includ cerințele de bază pentru practica profesională și pentru evaluarea eficacității auditului intern, care se aplică la nivel organizațional și individual, precum și note privind interpretarea rezultatelor. SNAI conține două categorii fundamentale: standarde de calificare și standarde de performanță.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

1. (28.4.11) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident? 2. (28.5.14) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident către nerezident/rezident?

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

Conform modificărilor operate la Codul de procedură penală prin Legea nr. 49 din 23.03.2018, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are statutul de organ de constatare pentru infracțiunile prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal (art. 273 Cod de procedură penală).

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Agentul economic urmează să achite în mod obligatoriu suma prognozată a impozitului pe venit în rate, în termenii stabiliți de art.84 din Codul fiscal. Persoanele care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende, în termenii stabiliți la art. 801 din Codul fiscal.