În încercarea de a atrage mai mulți bani la bugetul de stat actualul executiv a introdus în 2013 noi taxe și impozite, sau a majorat unele dintre cele existente deja. Deși nu vor fi afectați toți românii de noile taxe, multă lume va plăti mai mult pentru anumite bunuri sau servicii.

În zilele de 27-28 iunie 2013, Șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat participă la lucrările celei de-a XVII-a Adunare Generală a IOTA, care se desfășoară la Berna, Elveţia. “Cooperarea Internațională ca factor cheie pentru abordarea contribuabililor care nu sunt onești” este genericul celei de-a XVII-a Adunare Generală a IOTA, care şi-a început lucrările astăzi, 27 iunie 2013, la Berna, Elveţia.

La Reuniune au participat reprezentanți din 85 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 4 organizaţii internaţionale – UE, Banca Mondială (BM), OCDE şi Comitetul consultativ pentru afaceri şi industrie pe lângă OCDE (BIAC). Obiectivele de bază ale Reuniunii s-au axat pe: discutarea a o serie de aspecte relevante privind preţurile de transfer şi evoluţia acestora,

Acordul interguvernamental permite de a implementa Actul privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (Foreign Account Tax Compliance Act – FATCA), adoptat de Congresul Statelor Unite ale Americii în anul 2010, prin schimbul automat de informaţii dintre guverne, reducerea costurilor de conformare pentru instituţiile financiare şi prevederi pentru reciprocitate, ceea ce marchează un pas important în stabilirea unei abordări comune pentru combaterea evaziunii fiscale bazate pe schimbul automat de informaţii. Au fost elaborate 2 modele de Acorduri: versiunea reciprocă şi versiunea non-reciprocă. Ambele versiuni stabilesc un cadru de raportare de către instituţiile financiare despre anupercemite informaţii a contului financiar al autorităţilor fiscale respective, urmat de schimbul automat de astfel de informaţii, în conformitate cu tratatele fiscale existente sau acordurile privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal.

Revista «Monitorul fiscal FISC.md» a fost creată pentru a reflecta poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat. De la apariţia publicaţiei ne-am propus să oferim cititorilor nu doar materiale oficiale, ci şi comentarii ale experţilor, analize şi statistici fiscale, informaţii despre practicile fiscale ale altor ţări.

Conform prevederilor art. 134 alin. (2) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul să instituie posturi fiscale altele decît cele instituite în conformitate cu actele legislative şi alte acte normative.

La data de 01.06.2013, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova, a avut loc Adunarea Generală a Auditorilor şi Contabililor Profesionişti (ACAP) din Republica Moldova. Tradiţional, la Adunarea organizată a fost prezentat raportul Dnei Preşedinte ACAP RM, Lilia Grigoroi, privind activitatea Asociaţiei în dezvoltarea profesiei contabile pe parcursul anului 2012, raportul Dnei Director executiv al ACAP RM, Marina Şelaru, despre activitatea economico-financiară, precum şi s-a adoptat bugetul Asociaţiei pentru anul 2013. În cadrul acestui eveniment a şi fost semnat Acordul de cooperare între ACAP RM şi Publicaţia periodică “Monitorul Fiscal FISC.MD”. De fapt, relaţia fructuoasă între ACAP RM şi Publicaţia periodică “Monitorul Fiscal FISC.MD” a început cu prima ediţie a revistei, cînd fostul preşedinte al ACAP RM, Dl Veaceslav Ciobanu, a fost numit membru al Colegiului de redacţie al publicaţiei. Astfel, Acordul de Cooperare semnat a convenit colaborarea şi asistenţa reciprocă a Părţilor în activităţile desfăşurate, având ca obiectiv următoarele:

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Întreprinderea de stat „X”, ca rezultat al activităţii sale în perioada gestionară aferentă anului 2011, a achitat toate datoriile istorice și a obţinut profit. Totodată, conform Rapoartelor financiare ale întreprinderii, mărimea activelor nete constituie 8256412 lei, iar mărimea capitalului social — 8658789 lei. În conformitate cu prevederile subpunctului 5) al Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23.02.2011, societăţile pe acţiuni cu cotă-parte a statului şi întreprinderile de stat nu promovează decizia cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat. Ţinînd cont că valoarea activelor nete a agentului economic este mai mică ca valoarea capitalului social defalcarea la bugetul de stat nu se determină.

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piaţă. Aceasta este esenţa însăşi a relaţiilor preponderent de piaţă, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obţinerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător. Insolvabilitatea, ca sistem de proceduri judiciare, ajută societatea să se elibereze de întreprinderile sufocante şi să creeze noi posibilităţi în cîmpul de muncă. Principalul în fenomenul real al insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Care este ordinea de executare a creanţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate?