În luna martie 2020 inflaţia anuală a constituit 5,94%, informează Biroul Național de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie curent faţă de luna precedentă a constituit 100,09%. Creşterea indicelui cu 0,09% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,35% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,09%. În luna martie 2020 faţă de februarie 2020 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi cu 5,7%, fructe proaspete – cu 3,6% ciocolată – cu 2,1%, legume proaspete – cu 1,6% (în special: usturoi – cu 24,6%, ceapă uscată – cu 11,8%, ciuperci – cu 3,5%, boboase – cu 1,9%), carne de vită – cu 1,2%, carne de oi, carne de iepure, votcă și crupe – cu a câte 0,7%, paste făinoase și faină de grâu – cu a câte 0,5%.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Comisarul European pe Comerț Cecilia Malmstrom, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, dă asigurări că asistența financiară oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova va ajunge în țara noastră. Sursa nu a menționat exact când se va întâmpla acest lucru, dar a precizat că prima tranșă va ajunge în timp util.

Recent, la Batumi, Georgia, s-a desfășurat un training regional de cinci zile privind standardele internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS), la care a participat un grup de formatori în domeniul finanțelor publice delegați de Ministerul Finanțelor, inclusiv două persoane din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). La training au luat parte și formatori din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia și Ucraina. Training-ul a avut loc în cadrul Programului regional al Uniunii Europene și Băncii Mondiale (BM) în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul public PULSAR. Evenimentul a fost organizat de Asociația Contabililor Certificați Asociați în colaborare cu Centrul de reforme al raportării financiare din cadrul BM, cu sprijinul Academiei Ministerului de Finanțe al Georgiei.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat în MO din 22 noiembrie 2019 modificările operate în Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate. Amintim că acesta a fost aprobat prin Ordinul nr.144, care a fost emis de autoritate la 30 octombrie 2018. În acest caz este vorba despre modificarea procedurii de recuperare a sumelor vizate. Anterior specialiștii Caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS), la constatarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale, determinau suma exactă a mijloacelor dezafectate necuvenit de la BASS şi, în termen de până la 30 de zile calendaristice,

Evaluările interne ale auditorilor în sectorul public includ monitorizările continue și autoevaluările periodice. În Monitorul fiscal din 27 decembrie a fost publicată Hotărârea nr. 617 din 11 decembrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Astfel, monitorizarea continuă a activității de audit intern este parte integrantă a activității zilnice de supraveghere, verificare şi măsurare a activității de audit intern și se referă la conformitatea cu următoarele serii de SNAI:

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

Viceprim-ministrul Octavian Calmîc, ministrul Economiei a avut pe 28 august curent o întrevedere cu Dimitri Gvindadze, șeful reprezentanței Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Moldova (BERD) și echipa sa, privind dinamica proiectelor în derulare și extinderea cooperării prin lansarea unor noi parteneriate. Părțile au discutat particularitățile implementării proiectelor finanțate de BERD, în special în domeniul eficienții energetice, infrastructurii, transporturi și calea ferată și identificarea propunerilor de îmbunătățire a procesului de monitorizare și coordonare a proiectelor.

Cu ocazia marcării celor 7 ani de activitate ai Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD”, vom publica o serie de materiale cu personalităţi care cunosc în detalii „bucătăria publicației”. Nicolae Platon a activat în calitate de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în anul 2011, când a fost lansată revista, domniei sale aparținân- du-i, de fapt, ideea revistei.

Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

În ședința plenară a Parlamentului de astăzi, 14 noiembrie 2019, a fost votat noul Guvern al Republicii Moldova. În funcția de Prim-ministru a fost ales, cu 62 voturi, Ion Chicu, care a prezentat organului legislativ programul de activitate al Executivului. Acesta se va axa pe reluarea proiectelor de infrastructură și sociale, crearea condițiilor transparente și predictibile pentru mediul de afaceri, asigurarea unei politici bugetare, fiscale și vamale echilibrate. Totodată, este preconizată exploatarea potențialului nevalorificat al țării, printre care sunt industria turismului, sectorul IT, agricultura etc.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, în vigoare până la 1 ianuarie 2020, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculau contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu, cu excepţia cazului în care valoarea nominală depăşea limita stabilită la art.4 alin.(1) (45 lei per zi). Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) — cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art.4 alin.(1) din Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a prezentat raportul de activitate pentru anul 2017. Conform raportului, inspectorii de muncă au întreprins acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii. Astfel, au fost efectuate 3479 vizite de control, monitorizate 3135 unități cu un număr de 111,5 mii salariaţi, din care 55,2 mii femei (inclusiv 12,7 mii din mediul rural) și 7 minori. Din numărul total de vizite, 2772 au fost planificate, iar 707 — inopinate.