Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

SRL „X” a procurat un bun imobil ipotecat de la bancă. SRL „Y” căreia i-a aparținut imobilul ipotecat nu este declarată în proces de insolvabilitate. În contractul de vânzare-cumparare a fost indicată suma imobilului, inclusiv suma TVA care a fost transferată bancii. Ulterior, urmează ca SRL „Y” să scrie factura

În anul 2020, entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 mld. lei, cu 2,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, investițiile în imobilizări corporale în anul 2020 au constituit 26,6 mld. lei sau 98,1% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o descreștere de 1,4% față de anul precedent. În același timp, investițiile în imobilizări necorporale au constituit 519,5 mil. lei sau cu 39,9% mai puțin față de anul 2019.

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Conform Codului civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii.

Banca Națională a Moldovei amintește că persoanele fizice şi juridice care sunt în posesia bancnotelor şi monedelor metalice necorespunzătoare circulației (uzate , deteriorate), dar autentice şi cu putere  circulatorie pot efectua schimbul acestora pe bancnote şi / sau monede metalice corespunzătoare circulației la BNM (persoanele fizice) sau la băncile licențiate din Republica Moldova, inclusiv la subdiviziunile acestora (persoane fizice și juridice).   Bancnotele/monedele metalice depuse la bănci de către persoane fizice şi juridice şi care nu sunt clar recunoscute ca fiind autentice se retrag din circulație şi sunt predate subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne, pentru stabilirea autenticității acestora.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

Plata anuală de arendă a terenurilor proprietate publică, inclusiv a terenurilor agricole, aferente bunurilor proprietate privată/bunurilor privatizate va constitui nu mai puțin de 2% din valoarea de piață a terenului, determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare,

SRL achiziționează un teren împreună cu o construcție nefinisată. Pentru achiziția dată a primit de la bancă credit ipotecar. Dobânda lunară aferentă creditului ipotecar poate fi inclusă în valoarea construcției și în valoarea terenului conform ponderii în totalul achiziției sau dobânda aferentă terenului se contabilizează ca și cheltuieli curente?

Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie curent, a adoptat în lectura a doua proiectul Legii privind Fondul național de dezvoltare a sistemului de documente normative în construcții.

Oportunitățile de susținere a mediului de afaceri în contextul crizei pandemice, întreprinderile de stat și politica de concurență, integrarea și facilitarea comerțului cu UE, dezvoltarea sectorului financiar, transport și logistică, facilitarea accesului la finanțare, energie regenerabilă, TIC și externalizarea proceselor de afaceri (BPO) sunt unele din prioritățile pe care se va axa diagnosticul sectorului privat al Republicii Moldova, ce va fi elaborat de grupul Băncii Mondiale.   Conceptul studiului a fost prezentat de către echipa Băncii Mondiale în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii. Analiza se va axa pe identificarea principalelor oportunități și constrângeri în ceea ce privește creșterea sectorului privat în Republica Moldova.

Prin Ordinul SFS nr.482 din 01.10.2025, publicat în data de 03 octombrie 2025 în Monitorul Oficial, au fost introduse noi prevederi în Anexa nr.2 la Ordinul SFS nr.1164/2012.

În anul 2024 persoana a semănat porumb, care a fost afectat de secetă 100 %. Toamna, acest teren a fost prelucrat cu tocătorul și discurile (de resturile vegetale), apoi a fost vândut. Inițial au fost indicate aceste cheltuieli (motorina, salarii, amortizare) ca și cheltuieli de desfacere (adică pregătirea pământului pentru vânzare). Cheltuielile se permit la deduceri în scopuri fiscale?

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Legislația stabilește două circumstanțe care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în dependență de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.