Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 11 luni ale anului 2020. Conform acestuia, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 22489,9 mil. lei, ceea ce  constituie o executare a prevederilor anuale (24572,1 mil. lei) la nivel de 91,5%.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 12670,7 mil. lei sau 90,4% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor în anul curent a înregistrat o creştere cu 397,3 mil. lei sau cu 3,2%.

Pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate pot fi concediaţi salariaţii care s-au aflat în starea respectivă la locul de muncă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la răspunderea juridică a salariatului pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică. Starea de ebrietate poate fi confirmată numai prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariatului, alte probe fiind inadmisibile.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (număr unic 805/MF/2020), care vine cu precizări privind achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru plățile calculate pentru luna decembrie 2020, dar achitate de angajator în luna ianuarie 2021.   Amintim, din 1 ianuarie 2021 intră în vigoare modificările la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

Serviciul Fiscal de Stat informează că în activitatea unor operatori de transport în regim de taxi care utilizează platforme on-line de preluare a comenzilor de servicii au fost identificate riscuri de administrare fiscală ce țin de ne(sub)declararea veniturilor real obținute, utilizarea muncii ne(sub)declarate și achitarea „salariilor în plic”.   Conform datelor disponibile, SFS a constatat divergențe cum ar fi: persoanele fizice – conducători auto, care au efectuat transport rutier de persoane în regim de taxi conform informaţiilor preluate de pe platformele de recepționare a comenzilor nu sînt declarați de operatorii de servicii taxi ca salariați;

În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a achitat în totalitate serviciile medicale prestate în primul trimestru al anului curent de către instituţiile medico-sanitare contractate. Conform contractelor încheiate de CNAM cu instituţiile medico-sanitare și Criteriilor de contractare a prestatorilor de asistență medicală, compania achită în două etape serviciile medicale oferite de prestatori. Prima etapă o reprezintă plăţile în avans, efectuate la începutul fiecărei luni, în mărime de până la 80% din suma planificată pentru luna respectivă.

Potrivit pct.1 lit. f) din anexa nr.2 la Legea 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitate a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal sunt incluse în categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Mărimea primei în sumă fixă se stabiește anual prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a încasat 12,4 mld. lei la bugetul public național în primele patru luni ale anului 2020. Această cifră constituie o creștere de 27,0 mil. lei sau cu 0,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Potrivit componentelor bugetului public național, statisticile sunt următoarele:

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Astăzi, 16 aprilie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.59 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care a fost modificat Ordinul MF nr.76/2020, documentul fiind publicat în MO. Astfel, în urma aprobării Dispoziției nr.02/2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova, au fost operate modificări în parte ce ține Programul de rambursare a TVA . Deci, prin Ordinul nr.59 din 14 aprilie 2021 a fost completat/modificat Ordinul nr.76/2020 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Administratorul autorizat în calitate de lichidator în procesul de faliment al debitorului insolvabil, a executat restanțele privind salariul neachitat pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, care au fost validate în temeiul titlurilor executorii. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării plățile menționate și ce dări de seamă urmează a fi prezentate?   În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător,

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Beneficiarul muncii zilierilor poate opta pentru procurarea unui număr de vouchere, egale cu numărul de forță de muncă necesară executării muncii necalificate, calculate după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Totodată, cu condiția că munca prestată de zilier nu va depăși 120 zile per an, zilierul care se află la evidența beneficiarilor de ajutor de șomaj nu va exclus din această listă.   Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat și propune Parlamentului pentru examinare în prima lectură proiectul modificărilor în Legea nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.