În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.

La data de 5 februarie 2018 erau înregistrate 8939 locuri de muncă vacante, în creştere faţă de sfârșitul lunii ianuarie curent. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cele mai multe sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 3762 și în municipiul Bălți – 832. În Florești sunt declarate libere 429 locuri de muncă, în Strășeni – 354, în municipiul Cahul – 329, iar în municipiul Ungheni – 290.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Conform informațiilor publicate de Biroul Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2017 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 11113,4 mil. lei, înregistrând o creştere cu 2,4% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent.

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

A fost elaborat un Cod practic în construcţii care stabileşte cum trebuie să fie dirijat proiectul. Un astfel de plan este o premisă necesară pentru un management bun al proiectului, incluzând toate procesele necesare obţinerii unui proiect de succes. Codul expune principiile şi procesele de management al proiectului care se aplică proiectelor de construcţie, indiferent de scop, dimensiunea şi organizarea lui.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Ministrul Economiei și Infrastructurii Badim Branzan a declarat că reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare au confirmat disponibilitatea de a finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere în Moldova. În același timp ministrul a subliniat că o parte considerabilă a fondurilor oferite de acești parteneri nu au fost încă utilizate în cadrul proiectelor existente. De exemplu, Banca Mondială are un proiect pentru reparația și construcția drumurilor din Moldova, cu un cost total de aproximativ $90 mil., dar până în prezent, doar 7% din această sumă a fost folosită.

Dacă compania desfășoară activitate de turism, plasând în exteriorul încăperii pe lângă denumirea companiei și genul principal de activitate – Agenție de turism

Despre aceasta anunță unii reprezentanți ai businessului care sunt nevoiți și astăzi să prezinte instituțiilor de stat acte permisive pe care acestea continue să le solicite în pofida modificării legislației.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Astăzi, 31 octombrie 2019, zece contribuabili mari au asistat la o nouă ședință publică la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul căreia a fost prezentat proiectul SIA „Registrul electronic al angajaților”. Conceptul este discutat cu mediul de afaceri în cadrul întrunirilor organizate de către SFS pentru a compila și analiza propunerile înaintate de către practicieni și pentru a crea un sistem util pentru viitorii utilizatori. În cadrul întrunirilor care au avut loc anterior cu contribuabilii din domeniile HoReCa, construcțiilor, transporturilor, cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor, a asociațiilor contabililor și companiilor de audit au fost aduse la cunoștință date și elemente ale Conceptului „Registrul electronic al angajaților”, cum ar fi:

Bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării, se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000: pentru terenuri, impozitul funciar se calculează conform prevederilor art.4 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000;

Potrivit informațiilor oferite deAgenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în țara noastră, la data de 19 februarie 2018, erau la evidenţă 9557 locuri de muncă vacante, mai multe decât la începutul lunii curente, când angajatorii erau în căutarea a 8939 lucrători. Cel mai mare număr de locuri vacante este înregistrat în capitală – 3712. În municipiul Bălți avem 790 locuri de muncă libere, în Cahul și Cimișlia – câte 518. Agenții economici din Strășeni declară libere 349 locuri, cei din Florești – 326, iar cei din Ungheni – 294. În Orhei sunt 269 locuri disponibile, în Sângerei – 246, în Ialoveni – 229. În UTA Găgăuzia avem 211 locuri vancate de muncă.

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică, în contextul implementării proiectului „Construcția punctului de trecere Palanca pentru realizarea controlului comun pe teritoriul Republicii Moldova”, că activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca va fi sistată începând cu 5 noiembrie 2018, pentru efectuarea lucrărilor finale de construcție în zona aflării punctului de trecere.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM) a publicat în ediția Monitorului Oficial din 3 mai 2019 Ordinul nr.11 cu privire la aprobarea cuprinsului proiectului de execuție, în baza căruia se efectuează extragerea rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos, până la o adâncime de 5 metri, pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecţie contra inundaţiilor, pentru prevenirea, stoparea şi lichidarea consecinţelor proceselor geologice periculoase (în continuare – Proiect de execuție). Amintim că, în luna iulie 2018, Codul subsolului a fost suplinit cu prevederea că extragerea, până la o adâncime de 5 metri, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice,