(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Autoritățile Republicii Moldova au încheiat cu succes negocierile purtate cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Ruben Atoyan, în contextul celei de-a IV-a și celei de-a V-a evaluări a programului economic susținut de FMI. Ca rezultat, Republica Moldova va beneficia în acest an de circa $46,5 mil. pentru o serie de măsuri în vederea creșterii economiei și a nivelului de viață al cetățenilor țării noastre. Totodată, a fost aprobată extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. Despre acestea a anunțat astăzi premierul Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. Cunoașteți că programul a fost suspendat din cauza deciziilor nepotrivite ale guvernului precedent, în special a celor care țin de amnistia fiscală, dar și a altora, care au dezechilibrat bugetul Republicii Moldova.

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Reprezentanţii mediului de afaceri deja pot solicita online 29 de acte permisive din cele 150. În exploatare industrială a fost dat Ghișeului unic de eliberare și gestionare a actelor permisive. Soluția digitală respectivă a fost lansată cu suportul Băncii Mondiale şi are drept scop facilitarea procesului de eliberare a documentelor prin reducerea cheltuielilor financiare şi de timp pentru întreprinzători, dar şi pentru autorităţile publice emitente. În final, autorităţile îşi propun realizarea proiectului de oferire a tuturor actelor permisive prin intermediul Ghişeului unic.

În cadrul procesului de rebranding al entității „X”, este prevăzută reducerea numărului statelor de personal al entității. Cum urmează a fi supuse impozitării cu impozitul pe venit plățile aferente indemnizațiilor de eliberare din serviciu? Urmează a fi calculate din aceste plăți prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în Darea de seamă (Forma IPC18)1?

Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea răspunsurilor la întrebările ce ţin de impozitul pe bunurile imobiliare, termenul de achitare cu reducere de 15% al căruia expiră la 30 iunie. Amintim că, deoarece data indicată în acest an este zi de odihnă, data-limită este transferată pentru 1 iulie inclusiv. Când se achită impozitul pe bunurile imobiliare de către întreprinzătorii individuali? Potrivit art. 282 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele unităților administrativ-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. Analogic, în aceiaşi termeni se achită şi impozitul funciar.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Inspectoratul Energetic de Stat va fi absorbit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Autoritățile susțin că prin implementarea acestei hotărâri va fi atins obiectivul de reducere a numărului organelor de control a activității de întreprinzător în domeniul energetic.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

Ministerul Finanțelor anunță că numărul beneficiarilor Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor este în continuă creștere. Până la momentul actual, 76 de tineri antreprenori au beneficiat de credite avantajoase în cadrul Programului în sumă totală de circa 45 mil. lei. Afacerile finanțate sunt amplasate în 20 de raioane ale țării. Cele mai multe credite au fost acordate în UTA Găgăuzia – 15. Sumă totală a acestora a atins 13,1 mil. lei. În raionul Râșcani sunt 9 beneficiari, care au obținut credite în valoare de 3,8 mil. lei. Câte 6 credite au fost acordate tinerilor antreprenori din raionul Glodeni și municipiul Chișinău, suma totală a finanțării constituind 3,8 mil. lei și, respectiv, 2 mil. lei.

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat și municipale vor fi supuse auditului extern obligatoriu. Totodată, întreprinderea va fi obligată să plaseze pe pagina web, pe lângă regulamentele interne și raportul anual al întreprinderii, și rapoartele de audit, în cel mai scurt timp după încheierea misiunii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Cursul se adresează celor care doresc să studieze o perfecționare avansată în contabilitate. Pentru a vă fixa cunoștinţele dobândite, puteți parcurge numeroasele exemple și exerciţii din fiecare pachet de curs, precum și material special dedicate unor aplicații inspirate din practica de zi cu zi a unui contabil cu modele de documente. Materialul este oferit sub aspect practic, cuprinde majoritatea aşteptărilor dvs., extrase din lege, exemple practice, documente practice, informaţii actuale şi utile. Cursurile pun accent pe APLICAŢII PRACTICE EXCEPȚIONALE.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Mâine, 31 mai curent, va ieși de sub tipar nr.178-184 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Proiectul de lege care prevede realizarea și menținerea unui mediu de afaceri cât mai propice ocupă un loc important pe agenda politicilor publice pe plan național şi este realizat în conformitate cu Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pentru anii 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 16 decembrie 2013.