Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Volumul investițiilor în active imobilizate, conform datelor precizate ale Biroului Național de Statistică (BNS), a constituit în anul trecut 30,1 mld. lei sau cu 3,1% (în prețuri comparabile) mai puțin faţă de rezultatele înregistrate la finele anului 2019.   Astfel, în perioada analizată investițiile în imobilizări corporale au constituit 29,5 mld. lei ce reprezintă 98,0% din valoarea totală a investițiilor, indicatorul fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2019. Investițiile în imobilizări necorporale au constituit 587,0 mil. lei sau cu 38,6% mai puțin față de anul precedent.

La 31 decembrie 2023 a expirat termenul de utilizare a facilității* stabilite la art. 24 alin.(21) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe (activităţi legate de analiza,

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

În primele patru luni ale anului curent au fost acordate credite noi în valoare de 11,9 mld. lei, în creștere cu 24,8% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (18,1%). Circa 17,2% sunt destinate consumului, 8,2% – agriculturii, 7% – industriei alimentare etc.    Conform datelor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de aprilie 2020 cu 30,9%.

În perioada ianuarie – iunie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 34,9 mld. lei, fiind în creștere cu 5,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut, anunță Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 38,2 mld. lei,  comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,7 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,6 mld. lei.

Ministerul Finanțelor a publicat „Bugetul pentru cetățeni pentru anul 2021”, document ce prezintă bugetul într-un limbaj simplu, evidențiind caracteristicile importante, facilitând astfel înțelegerea proceselor și a informațiilor de bază pentru cetățenii de rând.   În acest sens, Ministerul Finanțelor reiterează angajamentul ferm de a îmbunătăți accesul publicului la informațiile bugetare, în scopul promovării responsabilității și transparenței în gestiunea finanțelor publice.  

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Prin derogare de la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se va permite conducătorilor instituțiilor de învățământ şi cadrelor didactice cu funcții de conducere din instituțiile indicate să desfășoare activitate didactică în limita de 0,5 din norma didactică. În Monitorul Oficial din 11 octombrie curent a fost publicată Lega nr. 132 din 19 septembrie 2019 pentru modificarea anexei nr. 7 la Legea nr. 270/2018.

Prin Hotărârea Guvernului nr.326/2021 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.764 /1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova a fost abrogată, ceea ce provoacă incertitudine în rândurile contabililor și antreprenorilor, în special în ceea ce privește documentarea operațiunilor de casă în contabilitate.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii se vor stabili din suma totală distribuită în anul bugetar curent. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri proiectul de lege cu privire la modificarea art.14 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. În prezent, articolul stipulează că tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii de plată desemnați prin cerere de către beneficiari și de asigurare a plății prin virament se stabilesc la nivel de 0,7% din suma distribuită în calitate de drepturi finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al costului Serviciului de îngrijire socială la domiciliu (SÎSD).   Potrivit proiectului, costul serviciului va fi constituit din cheltuielile curente planificate din contul componentei de bază pentru anul bugetar (cheltuielile de personal, contribuțiile la BASS și primele asigurărilor obligatorii de asistență medicală, cheltuielile pentru inventarul moale, obiectele de mică valoare și scurtă durată, cheltuielile de regie/alte cheltuieli pentru consumul materialelor și serviciilor cheltuielile privind formarea profesională); cheltuielile curente din contul mijloacelor speciale pentru anul bugetar, precum și cheltuielile pentru uzura mijloacelor fixe.

Lista categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală) ar putea fi extinsă. Ministerul Afacerilor Interne a inițiat consultările publice asupra proiectului hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce poate aduce atingere la partu legi (Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj; Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova; Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și Legea nr.1593/2002).

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv: