Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

Parlamentul britanic va deschide un nou front în războiul cu marile companii care evită plata taxelor, anchetând operatorii de telefonie mobilă pe care-i suspectează că abuzează de scutirile şi facilităţile fiscale şi-şi transferă veniturile proprietarilor, scrie The Guardian.

În Beijing, multimilionarii nu mai au loc. Populaţia bogaţilor din oraşele chinezeşti de care până acum nu a auzit nimeni creşte într-un ritm extrem de rapid, scrie CNN Money, citat de Incont.ro. Ca exemplu, numărul locuitorilor cu foarte mulţi bani din Chongqing a crescut cu 80% între 2007 şi 2012. Oraşul Chongqing găzduieşte în prezent 96 de persoane cu venituri de peste 30 de milioane de dolari. Chengdu şi Fuzhou sunt şi ele în aceeaşi situaţie, populaţia lor crescând cu 60% în aceeaşi perioadă, iar ultimele date arată că cele două oraşe numără în prezent 120, respectiv 67 de multimilionari.

Miercuri, 30 octombrie, a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului Twinning „Consolidarea managementului financiar public în Republica Moldova”.

În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a discutat cu cei mai mari investitori germani în Republica Moldova acțiunile ce pot îmbunătăți mediul de afaceri pe termen scurt,în special prin modificarea politicii bugetar-fiscale și îmbunătățirea administrării fiscale și vamale. Discuția a fost moderată de Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, cu participarea conducerii companiilor Tirex-Petrol, Südzucker, Draexlmaier, Steinel Electronics, MDV, etc.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine cu participarea reprezentanților Proiectului BRITE, la care s-au prezentat rezultatele studiului efectuat în perioada mai-iunie 2013, a nivelului de satisfacţie a contribuabililor față de activitatea SFS. La începutul ședinței, dl Ion Prisăcaru a salutat audienţa, menţionând că schimbările şi reformele fiscale au la bază recomandările partenerilor de dezvoltare, inclusiv Proiectul BRITE și, desigur, se observă unele schimbări pozitive în activitatea Serviciului Fiscal de Stat, în beneficiul cetăţenilor.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

Pe data de 26 septembrie, a avut loc conferința internațională cu genericul „Dezvoltarea durabilă a profesiei în domeniul contabilității şi auditului: aplicarea celor mai bune practici în modernizarea programelor universitare prin intermediul cooperării şi parteneriatului cu ţările-membre ale Uniunii Europene” — eveniment organizat de Centrul Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare (CFRR), în parteneriat cu Facultatea de Contabilitate a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

21.08.2013, Chișinău — Republica Moldova trece printr-o importantă perioadă de integrare europeană, când trebuie să inducă procesului cât mai mult pragmatism, să evidențieze avantajele reale ale modelului european, manifestat inclusiv prin standarde foarte înalte a bunăstării populației.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine cu participarea reprezentanților companiei Pricewaterhouse Coopers (PwC), la care s-au prezentat rezultatele studiului „PayingTaxes 2013”, pentru perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2011, realizat de PwC și Banca Mondială, ca parte a studiului Doing Bisiness. Documentul analizează regimul fiscal din 185 de economii din lume şi măsoară uşurinţa plăţii taxelor luând ca studiu de caz o companie de dimensiune medie, cu acelaşi profil de activitate, acelaşi număr de angajaţi şi aceeaşi cifră de afaceri în toate ţările evaluate. Acestea includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi restul plăţilor aferente relaţiilor de muncă suportate de angajatori, impozitul pe proprietate, taxele de transfer de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxa pe tranzacţiile financiare, taxa pe deşeuri, impozitele auto şi taxa de drum etc.

Generalităţi Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei Republicii Moldova. Situația în care se află domeniul construcțiilor determină în mare măsură nivelul de dezvoltare a unei societăți. Construcțiile din Republica Moldova pot fi clasificate în două mari categorii Figura 1.