Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Obținerea unui credit de urgență pentru achiziționarea și stocarea de gaze în lunile ianuarie și februarie 2020, căile de întărire a securității energetice, planurile de dezvoltare energetică pe termen scurt și mediu, investițiile în eficientizarea consumului de energie sunt subiectele discutate de ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și directorul general adjunct pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Katarina Mathernová. Întrevederea a avut loc în contextul vizitei delegației Republicii Moldova la Bruxelles, Belgia. De asemenea, a fost discutată ideea creării unui depozit de stocare a aproximativ 400 mil. m3 de gaze naturale în Republica Moldova, care ar putea fi procurate și stocate direct de pe piețele competitive, asigurând astfel securitatea energetică a țării.

Dacă compania desfășoară activitate de turism, plasând în exteriorul încăperii pe lângă denumirea companiei și genul principal de activitate – Agenție de turism

Despre aceasta anunță unii reprezentanți ai businessului care sunt nevoiți și astăzi să prezinte instituțiilor de stat acte permisive pe care acestea continue să le solicite în pofida modificării legislației.

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM) a publicat în ediția Monitorului Oficial din 3 mai 2019 Ordinul nr.11 cu privire la aprobarea cuprinsului proiectului de execuție, în baza căruia se efectuează extragerea rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos, până la o adâncime de 5 metri, pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecţie contra inundaţiilor, pentru prevenirea, stoparea şi lichidarea consecinţelor proceselor geologice periculoase (în continuare – Proiect de execuție). Amintim că, în luna iulie 2018, Codul subsolului a fost suplinit cu prevederea că extragerea, până la o adâncime de 5 metri, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice,

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică, în contextul implementării proiectului „Construcția punctului de trecere Palanca pentru realizarea controlului comun pe teritoriul Republicii Moldova”, că activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca va fi sistată începând cu 5 noiembrie 2018, pentru efectuarea lucrărilor finale de construcție în zona aflării punctului de trecere.

A fost elaborat un Cod practic în construcţii care stabileşte cum trebuie să fie dirijat proiectul. Un astfel de plan este o premisă necesară pentru un management bun al proiectului, incluzând toate procesele necesare obţinerii unui proiect de succes. Codul expune principiile şi procesele de management al proiectului care se aplică proiectelor de construcţie, indiferent de scop, dimensiunea şi organizarea lui.

Potrivit informațiilor oferite deAgenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în țara noastră, la data de 19 februarie 2018, erau la evidenţă 9557 locuri de muncă vacante, mai multe decât la începutul lunii curente, când angajatorii erau în căutarea a 8939 lucrători. Cel mai mare număr de locuri vacante este înregistrat în capitală – 3712. În municipiul Bălți avem 790 locuri de muncă libere, în Cahul și Cimișlia – câte 518. Agenții economici din Strășeni declară libere 349 locuri, cei din Florești – 326, iar cei din Ungheni – 294. În Orhei sunt 269 locuri disponibile, în Sângerei – 246, în Ialoveni – 229. În UTA Găgăuzia avem 211 locuri vancate de muncă.

Bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării, se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000: pentru terenuri, impozitul funciar se calculează conform prevederilor art.4 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000;

Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Necesitatea relansării comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, inclusiv în vederea eliminării tarifelor vamale pentru 14 categorii de produse, introduse în 2014 și a rezolvării problemelor transportatorilor au fost discutate de prim-ministrul Maia Sandu și vicepremierul Federației Ruse, Dmitrii Kozak. Părțile au subliniat disponibilitatea de a relansa un dialog constructiv, bazat pe respect reciproc față de interesele naționale. Maia Sandu a subliniat că nu sunt incompatibilități dintre Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare UE-RM și zona liberă de comerț în cadrul CSI.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în Republica Moldova, la data de 29 ianuarie 2018, erau înregistrate 8846 locuri de muncă vacante, cu circa 700 mai multe decât acum două săptămâni.

La 12 ianuarie 2018, entitatea „Lider” SRL, care desfășoară activitate de export și aplică IFRS, a primit de la un client din Taiwan un avans în mărime de 120 000 euro, ceea ce reprezintă 100% din valoarea contractuală a mărfurilor, cursul oficial de schimb valutar la această dată fiind de 20,363 lei/euro. La 16 februarie 2018, când cursul de schimb valutar comunicat de B.N.M. era de 20,9077 lei/ euro, mărfurile au fost livrate. Cum trebuie recunoscute și evaluate veniturile din această operațiune de export în contabilitatea entității „Lider” SRL? Ce efecte privind impozitul pe venit va avea entitatea în cazul dat? În Declarația TVA entitatea declară pentru această operațiune baza de impozitare determinată prin aplicarea cursului de schimb de la data efectuării exportului sau de la data primirii avansului?

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

1. (28.15.67) Care este data eliberării facturii fiscale în cadrul realizării contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție?

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?