Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Parlamentul, în şedinţa din 30 iunie curent, a votat, în prima lectură, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care are are scopul aducerii în concordanță a legislației naționale cu standaredele europene. Deputatul Ștefan Creangă, Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, unul din autorii proiectului, a specificat că necesitatea aprobării unui nou document de reglementare a activității Curții de Conturi reiese din standardele internaţionale în domeniul auditului extern, adoptate de către Organizaţia Internaţională a instituţiilor de audit INTOSAI.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”б gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), au fost create, în 17 raioane ale țării, 28 de întreprinderi noi. Astfel, migranții sau rudele de gradul I ai acestora vor primi până la 250 mii lei finanțare nerambursabilă din bugetul de stat și din partea Uniunii Europene în baza algoritmului „1+1”. Respectiv, fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Titularii afacerilor au semnat contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mil. lei. Activitatea antreprenorială a celor 28 de companii indică faptul că acestea vor genera investiții cumulative în economie de circa 17 mil. lei și vor asigura crearea a 69 de locuri de muncă.

Cotele defalcărilor din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice din sate și orașe, cu excepția orașelor de reședință de raion, ar putea crește de la 75% la 100%, iar cele repartizate pentru orașele de reședință și raioane – de la 20% la 50%. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea art.5 din Legea privind finanțele publice locale, ce reglementează repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Directorul Serviciului Vamal a depus ieri, 27 iunie, o cerere de demisie. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care au fost prezentate realizările autorității vamale în ultimii trei ani (2016–2019), perioadă în care funcţia de director general al Serviciului Vamal (SV) a fost deținută de Vitalie Vrabie. Astfel, conform informației prezentate, SV a adus suplimentar în bugetul de stat încasări de peste 11,7 mld. lei. În ultimii trei ani au fost realizate o serie de proiecte importante ce au avut ca scop modernizarea autorității vamale.

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană” a fost realizată o analiză a impactului economic al DCFTA pentru țara noastră. Documentul cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită contabilii din cadrul autorităților și instituțiilor publice bugetare care implementează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de CTIF, să participe la cursurile de instruire privind utilizarea acestui sistem ce vor avea loc în ultima decadă a lunii mai. Primul curs va fi desfășurat în perioada 20 – 24 mai, iar al doilea – în intervalul 27 – 31 mai. Cursurile, cu o durată de cinci zile fiecare, au scopul de a oferi contabililor suport consultativ și tehnic în materie de utilizare a modulelor SIIECAP, care facilitează procesele de lucru la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare.

Reprezentanții a opt Centre de Suport în Afaceri au participat pe 8 iulie la o sesiune de informare dedicată instrumentelor utilizate în consultarea întreprinderilor mici și mijlocii. Evenimentul a fost organizat de ODIMM în cadrul Proiectului „Poarta de Sud a Moldovei deschisă pentru Promovarea Afacerilor și Investițiilor”, în parteneriat cu Proiectul de standardizare a Serviciilor Naționale de Sprijin al IMM-urilor. Îmbunătățirea calității serviciilor prestate în cadrul Centrelor de Suport, perfecționarea profesională în procesul standardizat de consultanță în afaceri și facilitarea schimbului de bune practici au fost obiectivele de bază ale evenimentului.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume:

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.