În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 

Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să aflăm dacă perceptorul este funcționar public și dacă se aplică incompatibilitățile, restricțiile şi limitările prevăzute prin Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 (Legea nr.158/2008).

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea şi utilizarea autorizaţiilor de transporturi rutiere, aprobat prin HG nr. 257/2017. Proiectul este elaborat în contextul modificărilor operate la Codul transporturilor rutiere și aprobării Regulamentului privind modul de ținere a registrelor de stat formate de Sistemul informațional „e-Autorizație transport”.   Astfel, este propusă revizuirea mecanismelor de eliberare a autorizațiilor

Poate beneficia de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar persoana fizică care deține statutul de pensionar pentru limită de vârstă în condiții avantajoase?

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Biroul Național de Statistică a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pentru anul 2021, care reprezintă instrumentul de bază prin care autoritatea centrală în domeniul statisticii oficiale realizează producerea informației oficiale în vederea asigurării utilizatorilor cu informaţiile necesare.   Programul cuprinde lista lucrărilor și cercetărilor statistice care vor fi realizate de BNS, precum și lucrările executate și informațiile furnizate de alte autorități și instituții publice în adresa Biroului, cu indicarea nivelului de dezagregare, sfera de cuprindere, periodicitatea și termenul de diseminare a informației.

Prețurile medii de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 18,1%, inclusiv la produse alimentare cu 16,4%, mărfuri nealimentare - cu 10,6% și servicii prestate populaţiei - cu 33,2%.

Care este procedura de retragere a facturii fiscale și de corectare a declarației privind TVA în cazul în care, în cadrul controlului fiscal, a fost stabilit faptul că furnizorul a eliberat factura fiscală (semnată și acceptată de ambele părți) eronat, cu cota TVA 20% în loc de cota TVA 0%, în adresa cumpărătorului – beneficiar al proiectelor de asistență tehnică?    

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Darea de seamă la taxa pentru apă se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 01 octombrie 2023, vor intra în vigoare modificările legislative în partea ce ține de stabilirea obiectului

În conformitate cu art. 793 alin.(1) din Codul fiscal, prevederile tratatelor internaționale prevalează asupra legislației fiscale din Republica Moldova, cu condiția prezentării plătitorului de venit a certificatului de rezidență pînă la momentul efectuării plății.  Totodată, potrivit prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidență eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidență. 

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

În prezentul articol vom aborda subiectul păstrării și eliberării numerarului în/din casiere, reieșind din adresările din partea contribuabililor în privința faptului dacă sunt anumite reglementări și obligații în acest sens. Inițial, cu titlu de precizare, menționăm că Hotărârea Guvernului nr.764/1992 prin care au fost aprobate Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii

O companie din Republica Moldova achită unui nerezident plata pentru serviciile prestate. Ținând cont de faptul că nerezidentul a prezentat certificatul de rezidență, iar conform Convenției bilaterale la prezentarea certificatului de rezidență nu se reține impozit pe venti la sursa de plată, compania din RM a achitat suma pentru serviciul prestat fără reținerea impozitului pe venti la sursa de plată.

Agentul economic deține un restaurant și o sală utilizată pentru desfășurarea festivităților (inclusiv a nunților, a cumetriilor sau a altor evenimente), aplasate la aceeași adresă.

La fel ca orice activitate de întreprinzător, desfășurarea de către persoana fizică a activității profesionale licențiate sau autorizate (de exemplu, în calitate de avocat, executor judecătoresc, notar, administrator autorizat etc.) implică efectuarea unor operațiuni/tranzacții de plată prin intermediul conturilor bancare și/sau de plăți.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective?