În orice societate, controlul fiscal este un instrument indispensabil pentru respectarea principiului constituțional al egalității impunerii pentru toți contribuabilii. Scopul activității de control fiscal este să încurajeze și să obțină gradul cel mai înalt de conformare voluntară a contribuabililor la prevederile legale în materie fiscală, precum și la normele de aplicare ale acestora.

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În urma acestei modificări, circa 44 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale între 8 și 63% în anul 2020, comunică Ministerul Finanțelor. Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 mil. lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 și pe termen mediu pentru anii 2021-2022. Măsurile propuse vor fi însoțite și de majorarea valorii de referință prevăzute în cadrul legii bugetului de stat pentru anul 2020 cu un cost total de peste 1,2 mld. lei.

La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

În „Monitorul Oficial” din 20 decembrie 2022 a fost publicat Regulamentul privind înscrierea datelor în conturile personale de asigurări sociale ale persoanelor asigurate cu informaţia privind contribuţiile de asigurări sociale achitate şi nedeclarate în perioada anilor 1999-2017 (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul Casei Naționale de Asigurări Sociale

În aprilie 2021 întreprinderea a achitat o amendă care i-a fost aplicată angajatului acesteia de către organul abilitat. În situația dată, la achitarea amenzii urmează ca suma respectivă să fie inclusă în venitul impozabil al angajatului din care să se rețină impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale și medicale? Pentru început, e necesar de stabilit față de cine a fost aplicată amenda. Dacă amenda a fost aplicată față de persoana juridică, iar angajatul acesteia a achitato din mijloace financiare proprii, iar ulterior întreprinderea a restituit angajatului mijloacele băneşti, atunci în cazul dat pentru angajat nu se constată un venit.

Ținând cont de faptul că, fiind aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 458/2021, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022 va constitui 9900 lei, Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări.   Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale nu poate depăşi suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv

În cazul în care cuantumul pensiei calculat conform legii este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferența dintre aceste cuantumuri, sub forma unui supliment de solidaritate, se va acoperi din mijloacele bugetului de stat. Totodată, dacă pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mic de 50% din pensia minimă.   În ședința Guvernului de ieri, 8 septembrie 2021, a fost aprobat proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Din fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 25344,0 mii lei autorităților publice centrale și administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor unice personalului medical și altor angajați care au contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Hotărârea Executivului nr. 654 din 26 august 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 august curent.   Cele mai multe mijloace financiare vor fi alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 8240,0 mii lei, Consiliului municipal Chișinău – 3296,0 mii lei, Ministerul Afacerilor Interne – 3040,0 mii lei și Comitetului executiv UTA Găgăuzia – 2016,0 mii lei.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu unele precizări în contextul modificărilor operate în legislația ce reglementează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, precum și a contribuțiilor de asigurări sociale. 1.Aspecte ce țin de calcularea și declararea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

Lista categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală) ar putea fi extinsă. Ministerul Afacerilor Interne a inițiat consultările publice asupra proiectului hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce poate aduce atingere la partu legi (Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj; Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova; Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și Legea nr.1593/2002).

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

Compania Națională de Asigurări în Medicină deja oferă posibilitatea achitării  primei de asigurare medicală obligatorie (PAM) în sumă fixă pentru anul 2022. Astfel, persoanele care au obligația de a se asigura în mod individual în sistemul AOAM pot beneficia de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea integrală a PAM (valoarea acesteia constituie 4056 lei) în cazul în care vor achita, până pe 31 martie inclusiv, prima de asigurare.   Amintim contribuabililor:

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024), la data de 1 ianuarie 2025, în legislația fiscală vor intra în vigoare un șir de modificări ce vizează nu doar regimul de aplicare a impozitelor și taxelor, ci și modul de stingere a obligației fiscale prin executare silită.