Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

29.2.3.22 Care este mecanismul de utilizare a scutirii personale în cazul, în care pe parcursul anului fiscal contribuabilul a utilizat scutirea pentru soție (soț), iar conform rezultatelor anului fiscal ei au decis ca fiecare să folosească scutirea sa personală?

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Dreptul și mărimea scutirii suplimentare pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal.      Dacă pe parcursul anului fiscal (anului calendaristic) contribuabilul obține dreptul sau a decis să beneficieze de scutirea pentru soție (soț) (sau căsătorit pe parcursul anului, soții au decis să transmită scutirea unuia din ei pe parcursul anului), de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii noi, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare1.

Hotărârile instanței de insolvabilitate vor putea fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute de Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012).   Termenul de apel, precum și apelul declarat nu va suspenda executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate. Proiectul privind modificarea Legii nr. 149/2012 este elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Justiției. Autorii afirmă că, proiectul dat urmărește înlăturarea vidului legislativ ce ține de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Pentru înlăturarea deficiențelor existente, proiectul prevede ajustarea căii de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

În Monitorul Oficial de astăzi, 19 martie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 103 din 26 februarie curent cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 379 din 15 martie 2017. În temeiul prevederilor art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, precum și întru asigurarea executării prevederilor art. 227, 230 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu modificările ulterioare, și Legii privind modificarea unor acte normative nr. 257 din 16.12.2020,

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:   a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente. Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.

 Conform art.8 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuții de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.          Potrivit prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acționari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. 

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.