Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În scopul desfăşurării activităţii sale Asociația de economii și împrumut (AEÎ) atrage numerar sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite de la băncile comerciale şi/sau împrumuturi de la entități sau persoane fizice. În acest context conform prevederilor standardului IAS 37 „Provizioane, datorii şi active contingente” încheierea şi semnarea contractului privind atragerea mijloacelor financiare se consideră fapt economic trecut care necesită înregistrare în conturile extrabilanţiere ale activului (creanţei) contingent.

Modul de reflectare în Darea de seamă IPC 18 a diferitelor tipuri de concedii acordate angajatului în cadrul relaţiilor de muncă, în special a concediilor neplătite, concediilor de studii etc. este adesea abordat de către contabilii entităţilor economice. Pentru Darea de seamă IPC 18 a rămas în vigoare posibilitatea reflectării unei şi aceleiaşi perioade cu diferite categorii pe parcursul lunii în care angajatul a beneficiat de sume ce se referă la perioadele precedente sau ulterioare (indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie pentru concediu de odihnă anual).

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

Se permit la deducere cheltuielile aferente plăților efectuate în favoarea salariaților altele decât salariu, cum ar fi ajutoarele materiale?

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat şi a propus pentru dezbateri publice proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Legii cu privire la supravegherea pieței și omologarea vehiculelor.

Pe parcursul ultimelor luni mai mulţi angajaţi ai întreprinderii obişnuiesc să solicite concediu din cont propriu: unii – pe o periodă mai mare, alţii – doar o zi. Cum urmează de reflectat categoria 159 „persoană care se află în concediu neplătit (din cont propriu)” în Darea de seamă IPC 18? Categoria 159, ca şi alte categorii care se conţin în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, a fost introdusă în scopul asigurării procesului de stabilire a prestaţiilor de asigurări sociale şi corespunde unuia sau mai multor articole din legislaţia din domeniu.

Salariile de bază din Rețeaua tarifară unică de salarizarea a angajaților din unitățile bugetare vor fi majorate cu 10%. Legea ce prevede această majorare a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 27 octombrie.

În anul viitor cheltuielile de personal sunt estimate în sumă de 13 768,6 mil.lei sau 8,6% din PIB. Față de anul curent, acestea vor crește cu 1 308,0 mil.lei.Majorarea volumului cheltuielilor de personal este condiționată de creșterea salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și de restructurarea și crearea unor noi instituții.

Se propune ca salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare să fie stabilit în cuantum de 1100 lei, în creștere cu 100 lei, iar cel pentru categoria 25 — de 2200 lei, în creștere cu 200 lei. Proiectul, elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, ce are drept scop realizarea acțiunii prioritare de sporire a protecției sociale a salariaților cu retribuție mică din ramurile sectorului bugetar, prevăzute de Programul de activitate al Guvernului 2016-2018, este propus spre consultare.

În cadrul ședinței din 13 septembrie curent, cabinetul de miniștri a susținut proiectul ce prevede majorarea salariilor de funcție pe categorii de salarizare cu 10%. Astfel, salariul tarifar pentru categoria I de salarizare va fi stabilit în cuantum de 110 lei, în creștere cu 100 lei, iar salariul pentru categoria 25 va fi de 2200 lei, în creștere cu 200 lei.

Salariile de funcție ale angajaților din sectorul bugetar vor fi majorate. Un proiect de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Guvern pe 13 septembrie curent, documentul fiind publicat în MO din 15 septembrie curent. Creșterea va fi de 10 la sută a salariilor de bază, stabilite în Rețeaua tarifară unică de salarizare a angajaților din unitățile bugetare. Astfel, se propune ca salariul tarifar pentru categoria I de salarizare, să fie stabilit în cuantum de 1100 lei, în creștere cu 100 lei și, respectiv, se majorează progresiv până la 200 lei pe categoria de salarizare 25.

La traversarea frontierei vamale mărfurile aflate în circuitul comercial internațional sunt supuse declarării organului vamal. Datorită asortimentului larg de mărfuri, în scopul facilitării comerțului exterior, acestea sunt clasificate potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (în continuare — Nomenclatura combinată), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr. 231-237/529).

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.