Ministerul Finanțelor lansează procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, procurarea de la subiecţii impozabili a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, reprezintă obiect impozabil cu TVA. [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021]

Intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul insolvabil, conform prevederilor Legii nr. 149 nu reprezintă un impediment pentru realizarea funcției de garantare a executării corespunzătoare a obligației prin intermediul dreptului de gaj și de ipotecă. Bunurile masei debitoare grevate cu garanțiile menționate (de gaj și de ipotecă) sunt menite să satisfacă cu prioritate creanțele creditorilor gajiști și ipotecari. Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.149, prin noțiunea de creditori garantaţi se înțelege clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

În conformitate cu art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuită a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri,

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 a fost aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Acesta include schimbări conceptuale, dar și sistemice de optimizare a administrării fiscale și are drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, identificarea instrumentelor de

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Informația privind contabilitatea ONG-ului (neplătitor TVA) este păstrată pe un server din străinătate. Se achită taxa lunară în valută pentru găzduire. Reprezintă acesta import de servicii sau nu?

Potrivit art. 93 pct. 4) din Codul fiscal (CF), livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

După acceptare de către creditori şi debitor, planul procedurii de restructurare trebuie să fie confirmat de către instanţa de insolvabilitate (art. 204 alin. (1) din Legea insolvabilității). La data stabilită, planul procedurii de restructurare va fi confirmat de către instanţa de insolvabilitate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

În cadrul ședinței din 24 mai anul curent cabinetul de miniștri a aprobat un șir de modificări la mai multe Hotărâri de Guvern, elaborate de către Ministerul Finanțelor în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica vamală și fiscal pentru anul 2023), intrate în vigoare din 1 ianuarie anul curent.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Serviciul Fiscal de Stat informează despre intrarea în vigoare a modificărilor efectuate în mai multe acte normative, în vederea implementării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica fiscală și vamală).

În primul semestru al anului curent, filialele Î.S. Cadastru au înregistrat 5151 tranzacții cu implicarea clădirilor comerciale, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Cele mai multe contracte sunt înregistrate asupra bunurilor ce provin din ipotecă – 1806, urmate de imobilele pentru care a fost solicitată înregistrarea primară – 1165 și cele pentru care a fost modificat proprietarul (contracte de vânzare-cumpărare) – 1090.

Programul de stat ”Prima Casă” a fost lansat la 21 martie 2018. La trei ani de la lansare, numărul de locuințe procurate prin intermediul programului a ajuns la 5550. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,8 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,4 miliarde lei. Compensațiile acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” au constituie 42,3 milioane lei.

Articolul 24 din CF a fost completat cu alineatul 101, ce permite acceptarea bonurilor fiscale în calitate de documente contabile pentru agenții economici care procură mărfuri/servicii cu cardul corporativ. Așadar, bonul fiscal eliberat va putea servi ca document confirmativ pentru deducerea cheltuielilor, în sensul aplicării impozitului pe venit.

O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

În MO nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care sunt operate mai multe modificări la Codul fiscal, unele dintre care vizează reţinerea din plăţile efectuate în folosul rezidentului (art. 90). Anterior, prin Legea nr. 122 din 16 august 2019 pentru modificarea unor acte legislative, au mai fost aprobate modificări la art.90 din CF, fiind modificată cota impozitului privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată de la 7 % la 12%. Prin Legea nr. 171/2019 a fost reformulat art. 90 din CF cu scopul ca acesta să stabilească clar următoarele aspecte: