Pentru obținerea dreptului de ședere în Republica Moldova, străinii nu vor mai prezenta autentificarea notarială a declarației privind oferirea spațiului de locuit, fiind nevoie doar de actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței, inclusiv contractul de locațiune înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 344/2023 (publicat în Monitorul Oficial nr. 364-365 din 22.09.2023), persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova pot solicita eliberarea confirmării veniturilor obţinute în Moldova pentru a fi prezentate organelor abilitate.

La data de 15 octombrie 2025 a avut loc ședința grupului de lucru nr.5 „Creșterea competitivității RM în contextul aderării la UE, al Consiliului Economic de pe lângă Prim-Ministrul Republicii Moldova, în cadrul căreia s-a discutat proiectul de lege cu privire la cerințele de accesibilitate aplicabile unor produse și servicii.

Ministerul Finanțelor, în scopul implementării Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova” (platforma electronică), a elaborat și înaintat pentru consultări publice proiectul Regulamentului cu privire la plasarea,

Conform prevederilor art. 5 pct. 6) din Codul fiscal, prin noțiunea de nerezident se înțelege: a) orice persoană fizică care nu este rezident în conformitate cu pct.5) lit.a) ori, deşi corespunde cerinţelor pct.5) lit.a), se află în RM: - în calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;

În Monitorul Oficial din 14.11.2024 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.538 din 06 noiembrie 2024 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.344/septembrie 2023. Prin modificările operate în acest Ordin, la depunerea cererii, persoana fizică poate solicita reflectarea în confirmarea veniturilor a

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

În cadrul ședinței din 20 noiembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul modificărilor la Legea nr. 418/2023 bugetului de stat pentru anul 2024, elaborate în scopul ajustării indicatorilor bugetari la venituri, cheltuieli și soldul bugetar (deficit), reieșind din prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită de către

În cadrul ședinței plenare din 20 iulie anul curent Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

Repatrierea mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe este reglementată de Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (Legea nr. 1466/1998).

Cine este recunoscut în calitate de rezident în Republica Moldova și are dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus? Conform legislației fiscale a RM, subiecți ai impunerii, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RMcare nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Persoanele juridice care au capacitatea de a furniza/presta serviciul public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare şi de a asigura nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului public în domeniul dat, vor fi obligate sa se înregistreze în Sistemul informațional „Managementul serviciilor

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Întrebarea contribuabilului:Vor avea oare obligația persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și organizațiile necomerciale înregistrate în RM de actualizare a informației cu privire la beneficiarii efectivi, la ASP?

Potrivit art.93 pct.4 din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi

Guvernul, în cadrul ședinței din 24 iulie curent, a aprobat avizul asupra amendamentelor deputaților la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025).

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Se vor aplica prevederile Acordului de evitare a dublei impuneri încheiat cu un alt Stat contractant în cazul în care contribuabilului din RM i se prezintă certificatul de rezidență în formă electronică?