Mijloacele fixe și activele nemateriale sunt active nefinanciare, care își transmit valoarea asupra bunurilor și produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate treptat în mai multe faze (cicluri) de producere prin uzură și/sau amortizare. În acest articol ne vom referi la următoarele aspecte importante aferente contabilității mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: • definirea și modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • corectarea erorilor cu privire la uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În Monitorul Oficial de astăzi, 21 decembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 669 din 12.12.2018 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 483 din 17.09.2018 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea de depunere și recepționare a Declarațiilor prealabile cu privire la declararea voluntară și a Notificărilor cu privire la declararea voluntară a bunurilor. Astfel, documentul prevede transferarea cu trei luni, de la 1 noiembrie 2018 la 1 februarie 2019 pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a declarației prealabile cu privire la declararea voluntară (conform anexei nr. 2) pentru bunurile imobiliare/ mijloacele de transport, valorile mobiliare, cotele-părţi din întreprinderi și pentru diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea bunurilor imobiliare și a mijloacelor de transport.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

Modul de contabilizare a imobilizărilor corporale și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare este reglementat de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. Astfel, în conformitate cu pct. 4 din standard, în standardul respectiv sunt utilizate următoarele noțiuni ce semnifică:

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Cancelaria de Stat propune spre consultare publică proiectul Cadrului de Management de Mediu și Social “Înregistrarea bunurilor imobile. Evaluarea și impozitarea locală”. Documentul este elaborat de Agenția Servicii Publice, iar obiectivul Proiectului Înregistrarea Funciară, Evaluarea şi Impozitarea Locală este îmbunătăţirea calităţii sistemelor de administrare funciară şi evaluare a bunurilor imobile şi consolidarea transparenţei sistemului de impozitare a bunurilor imobile.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra rezultatelor și performanțelor înregistrate, comunică Expert-Grup.

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 237 din 27 octombrie 2016 s-a constatat faptul că o autoritate publică a încălcat Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, fiind întocmit în privința persoanei cu funcție de răspundere din cadrul acestei autorități un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 741 alin.(1) și (4) din Codul contravențional. Cauza contravențională a fost remisă spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Leul moldovenesc împlineşte astăzi 24 de ani de când a fost introdus în circulaţie. Data de 29 noiembrie 1993 este considerată de Banca Naţională a Moldovei cel mai important pas întreprins în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit de la obţinerea independenţei Republicii Moldova.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

În numărul precedent al revistei „Monitorul Fiscal FISC. md” au fost expuse aspecte aferente noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune cu referire la: necesitatea emiterii noului standard; domeniul de aplicare și excepțiile de recunoaștere a contractelor de locațiune; principala inovație adusă de standard; separarea parților componente ale unui contract de locațiune, ce conține o componentă de locațiune și alte componente de non-locațiune; aspecte specifice contractelor de locațiune exprimate în valută.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 (în vigoare din 1.09.2014) și Planurile naționale de acțiuni pentru implementarea acestuia, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, stabilesc că prevederile actelor normative europene urmează a fi încorporate în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului (până la 1 septembrie 2017).

Prim-ministrul Pavel Filip si-a exprimat, în ședința de Guvern de miercuri, convingerea că anul acesta debutează în condiții net mai bune decît cele din 2016 și a solicitat autorităților să se concentreze pe acțiunile prioritare pentru anul 2017.

Aspectele colaborării bilaterale dintre Republica Moldova și Ucraina au fost discutate în cadrul ședinței în format extins a co-președinților Comisiei moldo-ucrainene de colaborare comercial-economică, viceprim-ministru, ministru al Economiei, Octavian Calmîc, și prim-viceprim-ministru al Ucrainei, ministru al Dezvoltării Economice și Comerțului, Stepan Kubiv.