Î.S. „Moldelectrica” a fost scutită de obligația de  a garanta rambursarea împrumutului recreditat de Ministerul Finanțelor în vederea realizării unui proiect. În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 90 din 11 iunie 2020 privind eliberarea Î.S. „Moldelectrica” de obligația de a garanta rambursarea împrumutului.   Astfel, prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat se permite, cu titlu de excepție, este prevăzută eliberarea Î.S. „Moldelectrica” de obligația de a garanta rambursarea împrumutului recreditat de Ministerul Finanțelor în vederea realizării proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I”.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Deținătorii de patentă, cărora li s-a stabilit ajutorul de şomaj în perioada stării de urgenţă şi care până la momentul actual nu au primit banii prin intermediul oficiilor poştale, pot să-i ridice până la 30 iulie 2020, anunță Casa Naţională de Asigurări Sociale. Sumele nesolicitate de către beneficiari vor fi restituite de către prestatorul de servicii de plată pe contul CNAS şi nu vor mai fi direcţionate către deținătorii de patentă.   Informația privind titularii de patente valabile şi persoanele fizice subiecți ai impunerii conform cap. 102 şi 103 din Titlul II al Codului fiscal care desfăşoară activităţi în domeniul comerțului și/sau prestării de servicii în pieţele și centrele comerciale care și-au sistat activitatea în perioada 16 mai - 30 iunie 2020 în conformitate cu hotărârile Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, au fost selectaţi conform sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat.

În cazul împrumuturilor oferite în valută străină la determinarea valorii maxime a creditului în conformitate cu art.4 alin.(20) din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, mărimea acestuia se va aprecia reieșind din cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru data la care a avut loc contractarea creditului.

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează că astăzi, 19 decembrie, a fost efectuat ultimul transfer pentru achitarea prestaţiilor sociale destinate beneficiarilor în acest an. Suma totală pentru finanţarea pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor, suportului financiar, ajutoarelor, compensaţiilor etc. în anul 2019 a constituit circa 20,9 mld. lei. CNAS precizează că plata prestațiilor sociale a fost efectuată în volum deplin și conform graficului stabilit. Totodată, autoritatea îndeamnă beneficiarii de prestaţii sociale să ridice de la prestatorii de servicii de plată banii care li se cuvin până la 26 decembrie 2019.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat pe data de 25 noiembrie Nota cu privire la prognoza revizuită a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023. Conform documentului, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut. Astfel, restricțiile impuse pentru diminuarea răspândirii pandemiei au provocat scăderea consumului final, în special a celui privat, creșterea economică fiind afectată cu circa -15%. Aceasta a fost influențată de descreșterea comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (cu 2,1%), a industriei prelucrătoare (cu 1,7%), transport și depozitare (cu 1,3), construcții (cu 0,9 %) etc. Companiile au diminuat și activitatea investițională, cauza fiind insuficiența mijloacelor financiare.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă că a transferat 18,0 mil. lei  pentru a doua tranșă pentru plata indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, au fost transferaţi 24,0 mil. lei pentru plata pensiilor noi stabilite.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt scutite:            - autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;         - misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;       - Banca Națională a Moldovei; 

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Persoana fizică A care activează în domeniul online (Instagram, Facebook) prestează servicii de promovare și publicitate, contra plată, altor persoane fizice. Are persoana fizică A obligații fiscale cu privire la impozitul pe venit? Cum le va determina?    Potrivit prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în RM şi din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Societatea cu răspundere limitată și-a inițiat activitatea pe parcursul anului, dar dat fiind faptul că situația economică a avut de suferit în condițiile pandemiei, entitatea nu a reușit să angajeze personal la lucru și nici să-și desfășoare activitatea preconizată (prestări servicii). Va fi obligat în aceste condiții administratorul, care este și unicul fondator al SRL, să prezinte Darea de seamă (forma IPC18)?  

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.