Astăzi, 6 aprilie 2021, Serviciul Vamal a lansat modulul e-Borderoul de transport, elaborat cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova. Dacă până la momentul actual borderoul de transport era o procedură manuală efectuată exclusiv pe suport de hârtie, fiind necesar timp îndelungat pentru completarea documentelor (în medie 15-20 min/act), odată cu lansarea modulului este obținută evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor.   Totodată, modulul va fi încorporat în sistemul Asycuda World și va oferi posibilitatea comunicării electronice între postul vamal de plecare și cel de destinație, va reduce interacțiunea umană, precum și va permite crearea unui sistem stabil de evidență și trasabilitate pentru supravegherea vamală a mărfurilor și evidența documentelor de închidere în format electronic.

 Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

„Monitorul Fiscal FISC.MD” este platforma perfectă unde se întâlnesc problemele și soluțiile, teoreticienii și practicienii, sectorul public și cel privat. Această combinație a reușit, pe parcursul celor 10 ani de activitate, să livreze contribuabililor zeci de mii de răspunsuri și soluții ce au permis reducerea costurilor legate de timp și muncă în procesul de aplicare a legislației. Nu o să greșesc afirmând că platforma „Monitorul Fiscal FISC.MD”, fiind o sursă enormă de date juridice și a modului de aplicare a acestora, reprezintă una dintre cele mai importante izvoare ale dreptului fiscal și contabil în Republica Moldova. La fel, prin scoaterea în evidență a cazurilor practice specifice și a inovațiilor, a reușit mereu să contribuie la dezvoltarea legislației prin adaptarea acesteia la evoluțiile economice.

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Exporturile de mărfuri din RM au însumat în ianuarie-mai din anul curent $1,1 mld., cu 12,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2021 au avut o valoare de $201,7 mil., fiind cu 7,6% mai mici în raport cu luna aprilie 2021 și cu 29,5% mai mult comparativ cu luna mai 2020.   Datele Biroului Național de Statistică (BNS) denotă că livrările de mărfuri autohtone efectuate peste hotarele țării  în primele cinci luni ale anului 2021 au constituit $817,3 mil. (74,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 7,4% față de perioada similară din anul precedent. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în perioada analizată au însumat $287,4 mil.

1. (28.6.4.42) Ce cotă a TVA se va aplica la plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free? 2. (28.6.4.36) Care este regimul de aplicare a TVA la importul şi livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor şi altor autovehicule?

Conform prevederilor art. 117 alin. (12) din Codul fiscal, începînd cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile alineatului în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

La data de 11 martie 2021, în cadrul unei licitații este adjudecată contra unei sume uriașe de criptomonede – 42.329 ETH (echivalentul a $69,3 mil.), opera de artă cu denumirea „Everydays: the First 5000 Days”, autor Mike Winkelmann. Interesul sporit asupra tranzacției a fost generat nu atât de faptul utilizării criptomonedei pentru achiziționare sau a sumei achitate

Cererea de intervenţie a organului vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingerea drepturilor de proprietate intelectuală se depune de către titularul dreptului respectiv la aparatul central al Serviciului Vamal în formă scrisă sau în formă electronică. Totodată, organul vamal poate solicita titularului informaţii referitoare la dreptul protejat până la notificarea acestuia despre o posibilă încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 11 februarie a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Conform prevederilor art.117 alin.(3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerțului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepția cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), cu respectarea condițiilor enumerate în același articol.

1. (28.26.9) Se aplică mecanismul taxării inverse față de instituția financiară care este în procedură de insolvabilitate pentru livrările de bunuri efectuate? 2. (28.26.8) Se aplică mecanismul taxării inverse față de întreprinderea care este în procedură de restructurare pentru livrările de bunuri efectuate?

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

1. (28.18.9) Ce regim fiscal privind TVA urmează a fi aplicat pentru livrările de mărfuri și servicii scutite de TVA fără drept de deducere conform art.103 din Codul fiscal, efectuate în circumstanțele stabilite la art.104 din Codul fiscal? 2. (35.1.21) Poate aplica subiectul impozabil, pentru livrarea serviciilor, semnătura electronică avansată, pe facturile fiscale întocmite electronic și eliberate pe suport de hîrtie?

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.