Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

În Monitorul Oficial de astăzi, marţi, 27 septembrie, Nr. 329-336 (5762-5769) sunt publicate următoarele documente oficiale: În Partea II – Hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018:

1. (29.2.3.57) Există o limită de vârstă a persoanei întreținute la aplicarea scutirii prevăzute de art.35 alin. (2) din Codul fiscal?

În temeiul art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Este în drept funcţionarul fiscal în cadrul controlului fiscal să solicite explicaţii de la oricare lucrător, sau este obligat să comunice doar cu directorul şi contabilii întreprinderii? Unele din funcţiile Serviciului Fiscal de Stat, potrivit art. 1324 pct. 4) şi 5) din CF, sunt prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscale, şi efectuarea controlului fiscal.

La 9 decembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului contravențional. Acestea au fost operate prin Legea nr. 159 din 12 octombrie 2018 privind modificarea unor acte legislative (publicată în MO al RM 416-422/649 din 9 noiembrie 2018). Amintim că din 7 octombrie 2017 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr.27 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine, care stabilește bazele juridice și economice ale Sistemului național de clasificare a carcaselor, precum și relațiile dintre instituțiile statului și agenții economici implicați în activitățile de creștere a animalelor și de sacrificare a acestora. Astfel, entităților le-a fost pus la dispoziție mai mult de un an calendaristic pentru a se conforma cerințelor impuse.

În ultimii ani în Republica Moldova au fost răspândite contracte de cesiune a creanțelor. De multe ori aceste contracte, deşi au fost denumite de cesiune a creanțelor, în realitate au luat forma camuflată a altor tipuri de contracte de drept civil.

Dacă până la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea lor, organul vamal suspendă acordarea tratamentului tarifar preferențial și efectuează un control suplimentar prin inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională. Punerea mărfurilor în liberă circulație se efectuează doar după constituirea unei garanții suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie 2018 a fost publicată legea ce conține modificări la un șir de acte legislative, inclusiv în Codul Vamal.

Se va elibera factura fiscală la momentul plății în avans pentru serviciile ce urmează a fi prestate în cadrul unui contract de antrepriză în construcții? Se va permite deducerea TVA în baza facturii fiscale eliberate la momentul încasării plății în avans pentru serviciile ce urmează a fi prestate în cadrul unui asemenea contract?

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” oferă materiale analitice utile agenților economici antrenați în activitatea economică externă ce țin de calcularea, reflectarea în evidența contabilă și achitarea taxelor și plăților vamale:

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

La 17 iulie 2012 între ÎCS OM „Iute Credit“ SRL şi persoana fizică R. a fost încheiat un contract de împrumut, prin care ÎCS OM „Iute Credit“ SRL s-a obligat să pună la dispoziţia R. suma de 15 000 lei, iar R. s-a obligat să restituie această sumă până la 17 ianuarie 2014, să plătească dobânda, taxa aferentă contractului şi, după caz, penalitatea de întârziere şi penalitatea pentru rezilierea contractului.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. Art.52 din Codul fiscal specifică organizațiile necomerciale ce beneficiază de regimul fiscal facilitar la impozitul pe venit, și anume:

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat restituirea impozitului pe venit a persoanelor fizice — cetățeni pentru anul 2017 în sumă totală de 44,21 mil. lei. În anul 2016 au fost restituite 46,3 mil. lei.

În Monitorul Oficial din 7 septembrie 2018 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal. Astfel, restanţa pasibilă anulării se determină la situaţia din 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune pentru fiecare contribuabil, în cuantum de până la 10 lei în total, înregistrate în sistemele proprii de evidență ale organelor abilitate cu atribuţii de administrare fiscală, menţionate la art. 131 alin. (1) din Codul fiscal, la plăţile reglementate de Codul fiscal.

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.