Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Mâine, 1 aprilie, va fi publicat proiectul hotărârii de Guvern ce vine cu măsuri de susținere a producătorilor agricoli, decizia urmând a fi aprobată la următoarea ședință a Cabinetului de miniștri. Aceasta conține prevederi de majorare a Fondului de subvenționare în agricultură cu 650 mil. lei (până la 1,75 mld. lei), modificarea formulei de acordare a ajutoarelor din partea statului pentru producătorii autohtoni, extinderea ariei de intervenție a subvențiilor.  Declarația aparține prim-ministrei RM Natalia Gavrilița și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.   Astfel, este anunțată compensarea:

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

Primarii vor beneficia de prioritate în procesul audienței la conducătorii instituțiilor publice. Pe agenda ședinței comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară a fost inclus proiectul de lege ce propune modificarea Legii nr. 28/2006 privind administrația publică locală și are drept scop impulsionarea procesului de soluționare a problemelor comunităților locale.   Astfel, se propune ca primarul, pentru a soluționa problemele legate de interesele localității (sat/comună/oraș/municipiu) să beneficieze de dreptul de a fi primit în audiență în mod prioritar, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, de conducătorii și angajații insituțiilor publice.

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus pentru consultări publice proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, cu posibilitatea abrogării ulterioare a Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Orice informație deținută de Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este calificată drept secret fiscal. Excepție este informația cu privire la încălcarea legislației.

Starea de urgență în Republica Moldova va dura încă 45 de zile, începând cu ziua de 24 iunie curent. Legislativul a aprobat în ședința de astăzi, 23 iunie, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind prelungirea stării de urgență. Necesitatea extinderii termenului este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,6 mld. lei în 4 luni ale anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 2940,3 mil. lei sau cu 20,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în anul 2022 s-au încasat peste 8,2 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 1774,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 27,6 %. 

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Agentul economic ia în locațiune, conform contractului, un autovehicul pentru transportarea mărfurilor. Ce cheltuieli vor fi permise la deducere în scopuri fiscale pentru autovehiculul respectiv? Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege).