Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Stabilitatea financiară este o condiție în care sistemul financiar poate rezista șocurilor fără a perturba activitatea de intermediere și de alocare eficientă a economiilor spre investiții de capital, se spune în nota informativă la proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Conform autorilor, proiectul a fost elaborat în vederea constituirii autorității naționale macroprudențiale, care va fi responsabilă de coordonarea realizării politicilor și de prevenirea, reducerea sau eliminarea riscurilor ce amenință stabilitatea financiară la nivel de sistem, precum şi gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică.

În Monitorul Oficial de vineri, 29 decembrie 2017, a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Mecanismului national de gestionare unitară și coerentă a situației în eventualitatea unui aflux sporit de străini, care reglementează planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și conducerea unitară a modului de acțiune a instituțiilor abilitate în situaţia indicată.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 0,5 la sută, în anul 2015, o evoluție peste estimările analiștilor și ale autorităților, care se așteptau la un declin de pînă la 2 la sută. Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat marți rezultatele pentru anul trecut, care indică o valoare a produsului intern brut de circa 122 miliarde de lei.

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2017, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 1,4% mai multe bunuri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Redresarea economiei mondiale a întărit stabilitatea financiară globală, dar politica monetară relaxată și condițiile financiare în contextul inflației reduse sporesc riscurile pe termen mediu, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform raportului privind stabilitatea financiară globală al FMI, riscurile au trecut de la bănci — care și-au întărit bilanțurile — la piețele financiare, în urma majorării prețurilor la active și a reducerii volatilității.

Excesul de funcţionari duce la pierderi anuale pentru buget în sumă de 1,4 mld. lei, susţine expertul economic de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă.

Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În cadrul instituțiilor medico — sanitare spitalicești vor fi instituite Unități de Primire Urgențe(UPU), potrivit proiectului ordinului Ministerului Sănătății, expus pentru consultări publice. Regulamentul — cadru privind organizarea și funcționarea UPU, care însoțește proiectul ordinului MS specifică, că UPU constituie o subdiviziune structurală a spitalului, care acordă asistență medicală de urgență și programată 24 din 24ore în conformitate cu normele stabilite de legislație și acele normative.

Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2016 a fost prezentat în Parlament, Legislativul aprobând executarea bugetului anului trecut. Potrivit datelor, bugetul de stat pe anul 2016 a fost executat, la venituri, în sumă de 28,86 mld. lei. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 32,31 mld. lei, iar deficitul a constituit 3, 43 mld. lei.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

În ediția Monitorului Oficial, nr. 171-180 din 2 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat în anul 2016. Raportul conție date privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, inclusiv venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului, precum și informație despre datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

ISA 570 „Continuitatea activității” tratează responsabilitățile auditorului în auditul situațiilor financiare în legătură cu folosirea de către conducere a prezumției de continuitate a activității în întocmirea situațiilor financiare.

Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 24 mai curent. La partea de venituri, bugetul a fost executat în sumă de 288 795 67,6 mii lei, fiind acumulate la un nivel de 98,7% față prevederile anuale şi s-a înegistrat o majorare în acest sens cu 5,2% față de anul 2015. În același timp, bugetul la partea de cheltuieli a fost executat în sumă de 232 232 32,8 mii lei, la un nivel de 94,2% față de prevederile anuale și în creștere, față de 2015, cu 4,3%.

ISA 570 „Continuitatea activității” tratează responsabilitățile auditorului în auditul situațiilor financiare în legătură cu folosirea de către conducere a prezumției de continuitate a activității în întocmirea situațiilor financiare.