În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele 10 luni ale anului 2021. Potrivit acestuia, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 22568,4 mil. lei, ceea ce constituie 82,1% din planul anual stabilit de 27490,1 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 13089,1 mil. lei sau 80,4% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1675,8 mil. lei sau cu 14,7%.

Persoanele fizice au depus pentru perioada anului precedent 176092 declarații (CET18), în creștere cu peste 13 mii față de numărul declarațiilor pentru anul 2019, conform Raportului  publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Contribuabilii  au preferat modalitatea declarației rapide/precompletate, pentru care au optat 133886 cetățeni. Totodată, pe suport de hârtie au fost prezentate 21664 formulare, iar prin intermediul SIA Declarație electronică – 20542.   Veniturile obținute de persoanele fizice în anul 2020 reprezintă 71,59 mld. lei și, cu toate că a fost an pandemic, acestea sunt în creștere cu 2,16 mld. lei comparativ cu anul 2019.

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit, în 8 luni ale anului current, 30 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 4,5 mld lei sau cu 17,9 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 12,5 mld. lei, ceea ce constituie cu 2 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau cu 18,7 %.   

Exporturile de mărfuri din RM au însumat în ianuarie-mai din anul curent $1,1 mld., cu 12,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2021 au avut o valoare de $201,7 mil., fiind cu 7,6% mai mici în raport cu luna aprilie 2021 și cu 29,5% mai mult comparativ cu luna mai 2020.   Datele Biroului Național de Statistică (BNS) denotă că livrările de mărfuri autohtone efectuate peste hotarele țării  în primele cinci luni ale anului 2021 au constituit $817,3 mil. (74,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 7,4% față de perioada similară din anul precedent. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în perioada analizată au însumat $287,4 mil.

În ianuarie-septembrie anul curent structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Moldova au fost frecventate de 126,1 mii de turiști, în creștere de 1,9 ori față de perioada corespunzătoare a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019 cu circa 234,0 mii de turiști (de 4,5 ori).   Conform datelor Biroului National de Statistică (BNS), din numărul total de turiști, 81,6 mii (sau 64,7%) sunt rezidenți și 44,5 mii (35,3%) – turiștii nerezidenți. Astfel, în comparație cu perioadă respectivă din anul precedent s-a majorat numărul turiștilor cazați la hoteluri și moteluri – cu 29,0 mii persoane (+76,3%),

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat procesul de înmânare a avizelor de plată pentru contribuabilii care au obligația să achite impozitul pe avere. Astfel, contribuabilii care au fost identificați la situația din 1 noiembrie 2021 în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, au fost informați despre suma impozitului pe avere ce urmează a fi achitată, prin intermediul avizelor de plată.

Cum se identifică subiectul impunerii cu impozitul pe avere în cazul vânzării imobilului cu rezerva proprietății?   Amintim, subiecţi ai impunerii cu impozitul pe avere sunt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor) de pe teritoriul RM, în temeiul prevederilor art. 2871  din CF. Conform art. 1191 din Codul civil (CC), atunci când, într-o vânzare-cumpărare cu plata preţului în rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data plăţii ultimei rate din preţ.

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Din cadrul concursului de ocupare a funcțiilor publice de conducere de nivel superior ar putea fi exclusă etapa probei scrise, acesta constând din competiția dosarului și a probei de interviu. Totodată, candidații ar putea prezenta și un concept de dezvoltare instituțională, care va reflecta viziunea candidatului asupra priorităților și direcțiilor principale de dezvoltare ale autorității publice ce nu va depăși 2 pagini.   Executivul a aprobat în ședința de ieri, 6 octombrie curent, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008  cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public,

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Cel mai mare salariu maxim oferit de angajatorii din țara nostră, potrivit Topului celor mai bine plătite 100 locuri de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de 50 mii lei și este oferit pentru ocuparea funcției de director în cadrul unei companii de produse cosmetice. Topul continuă cu salarii maxime de 20 mii lei oferite pentru ocuparea unor funcții vacante de consultant (în Ialoveni), mașinist la excavator (Cariera de granit și pietriș din Soroca), geodezist, mecanic auto, inginer programator, șofer autocamion (Ceadîr-Lunga), asamblor lemn și operator la telecomunicații.

Luarea în considerare a costurilor de depozitare în scopul evaluării în vamă necesită o determinare precisă a naturii acestor plăți, și anume: modul, locul și de către cine au fost suportate. Acest aspect este dificil și deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul Mariei Bîrcă „Costuri de depozitare și tranzacții complexe de import”, în care autorul analizează cel mai frecvent abordate subiecte referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu studiu de caz și concluzii finale.

Comparativ cu primele nouă luni din anul 2020, prețurile producătorului la produsele agricole în ale anului curent au crescut cu 17,9%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, în lunile ianuarie-septembrie 2021 s-au majorat prețurile cu 17,4% la produsele vegetale. Cele mai accentuate creșteri au fost înregistrate la soia – cu 57,0%, rapiță – 41,6%, porumb – cu 37,4%, floarea soarelui – cu 34,9%, struguri de soiuri tehnice – cu 32,9%, leguminoase pentru boabe – cu 21,8%, orz – cu 20,3% și la grâu – cu 11,5%.    În același timp, s–au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare – cu 18,7%, fructe sămânțoase – cu 17,1%, legume – cu 11,0%, cartofi – cu 14,2% și secară – cu 11,9%.

În următorii patru ani, suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru Republica Moldova va fi axat pe creare de locuri de muncă și angajare pentru tineri, condiții de muncă sigure, respect pentru dreptul în muncă și un dialog social mai bun, comunică Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).   Republica Moldova și OIM au lansat recent un nou Program de Țară pentru Muncă Decentă (PȚMD) care stabilește vectorii pentru dezvoltare durabilă și muncă decentă în anii 2021-2024, fiind implementat în comun de către OIM, Guvern, reprezentanți ai angajaților și angajatorilor. Comitetul tripartit de Supraveghere a PȚMD a fost creat recent și acesta s-a întrunit în primă ședință.