Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 de astăzi, 8 aprilie 2021, au fost aprobate mai multe măsuri ce vizează activitatea mediului de business, cum ar fi: Extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021; Extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie - mai 2021; Scutirea de impozitul pe venit, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la nivel de salariat și, respectiv, permiterea la deducere în scopuri fiscale la nivel de angajator a plăților efectuate de angajator pentru vaccinarea anti-COVID-19 a salariaților;

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

Începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate la CF prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, a fost introdus un nou principiu de impozitare cu TVA – taxarea inversă.   Aceata presupune că TVA se calculează de către cumpărător şi nu de către vânzător. Taxa se calculează livrărilor impozabile în situaţia în care vânzătorul este în proces de insolvabilitate şi este plătitor al TVA. În situaţia în care vânzătorul este declarat în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.149/2012, dar nu este înregistrat ca subiect plătitor al TVA, pentru tranzacţiile efectuate de acest vânzător taxarea inversă cu TVA nu se aplică.

Noi tarife pentru serviciile poştale din sfera serviciului poştal universal furnizate de Î.S.„Poșta Moldovei”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31 din 22 aprilie 2022, vor intra în vigoare la 1 iunie 2022.  Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 29 aprilie curent.   Tarifele sunt actualizate în vederea implementării recomandării prevăzute în Raportul auditului conformității gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” în anul 2020, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 69/2021.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar ce prevede abolirea vizelor de scurtă ședere (până la 90 zile pe parcursul a 180 de zile)  pentru posesorii de pașapoarte ordinare ale ambelor părți a obținut avizul Executivului.   Cetățenii vor beneficia de respectivul drept cu condiţia ca scopul șederii să se limiteze la turism, tranzit sau interes de afaceri (serviciu).   Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va întreprinde măsurile ce se impun în vederea ratificării Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova, iar după adoptarea Legii privind ratificarea Acordului, având și obligația de a  informa autorităţile qatareze la acest subiect.  

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Volumul Fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 se suplinește cu suma de 46500,0 mii lei, din contul donațiilor acumulate la situația din 19.04.2022 în contul trezorerial deschis pentru donații umanitare în susținerea poporului ucrainean.  Decizia de suplinire a Fondului a fost aprobată ieri, 20 aprilie, de Comisia Situații Excepționale, prin Dispoziția nr. 16. Potrivit documentului,  Ministerul Finanțelor, în temeiul pct. 6 al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 1 din 24 februarie 2022, la solicitarea structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați, va aloca din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare, în scopul acordării sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, în sumă de 955,5 mii lei.

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

În luna ianuarie 2022 cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în prețuri comparabile s-a diminuat cu 14,7 % faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 19,0% comparativ cu luna ianuarie 2021. Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în prima lună a anului curent în preţuri comparabile a scăzut cu 22,5% faţă de decembrie 2021 şi a crescut cu 46,0% comparativ cu indicatorii din ianuarie anul trecut.   Statisticile oficiale demonstrează că în perioada de raportare față de luna decembrie 2021 cifra de afaceri în comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în preţuri curente a scăzut cu 22,6%,

Orice informație deținută de Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este calificată drept secret fiscal. Excepție este informația cu privire la încălcarea legislației.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   În Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat lansarea celui de-al patrulea Apel de proiecte în cadrul Componentei II a Programului-pilot „Femei în afaceri" (PFA). La concurs pot participa femeile care gestionează o întreprindere de la 0 la 24 de luni, în special din zonele rurale. Dosarele pot fi depuse online, termenul limită fiind 20 septembrie 2019. Completarea formularului.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, prin masă debitoare se înțelege bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar,

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.  

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Compania rezidentă din RM a încheiat un contract cu o companie nerezidentă din România, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor de recrutare a personalului pe teritoriul RM, cu angajarea acestuia în Romania.

Prețurile medii de vânzare la produsele agricole în anul 2021 au sporit cu 13,7% față de anul 2020, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în anul 2021, la produsele vegetale  preţurile producătorului agricol s-au majorat cu 12,6%, mai accentuat acestea sporind la soia (cu 45,3%), rapiță (cu 41,0%), floarea-soarelui (cu 25,3%), porumb (cu 13,0%), leguminoase pentru boabe (cu 12,2%), grâu (cu 10,2%) și la struguri (cu 8,4%). În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare (cu 31,8%), fructe sămânțoase (cu 30,4%), legume și cartofi (cu câte 3,5%).