În incinta Academiei de Studii Economice a Moldovei a avut loc o întrevedere a studenţilor, din ultimul an de studii ai facultăţii „Finanţe”, cu Dna Veronica Vragaleva, şef Direcţie în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. La eveniment au participat studenţii care şi-au ales domeniul fiscal în calitate de temă de cercetare pentru teza de licenţă şi/sau cei care intenţionează să realizeze practica de licenţă în cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Cel mai mare sindicat din Grecia a avertizat joi că se aşteaptă ca şomajul să rămână mai ridicat decât la nivelul de dinaintea crizei pentru încă 20 de ani şi a cerut ca creditorii internaţionali de salvare să permită guvernului să anuleze reducerile de salarii minime impuse anul trecut.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Datoria Spaniei va creste la aproape 100% din PIB, pana la sfarsitul anului viitor, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 100 de ani, conform proiectului de buget pe 2014 trimis, luni, Parlamentului de la Madrid.

În Beijing, multimilionarii nu mai au loc. Populaţia bogaţilor din oraşele chinezeşti de care până acum nu a auzit nimeni creşte într-un ritm extrem de rapid, scrie CNN Money, citat de Incont.ro. Ca exemplu, numărul locuitorilor cu foarte mulţi bani din Chongqing a crescut cu 80% între 2007 şi 2012. Oraşul Chongqing găzduieşte în prezent 96 de persoane cu venituri de peste 30 de milioane de dolari. Chengdu şi Fuzhou sunt şi ele în aceeaşi situaţie, populaţia lor crescând cu 60% în aceeaşi perioadă, iar ultimele date arată că cele două oraşe numără în prezent 120, respectiv 67 de multimilionari.

Stimați cititori, vă informăm că a fost publicat proiectul Legii pentru completarea Codului fiscal. Conform proiectului se vor scuti de plata impozitul pe bunurile imobiliare întreprinderile administratoare şi rezidenţii parcurilor industriale, pentru imobilele amplasate în cadrul parcului industrial, pe o perioadă de cinci ani după înregistrarea în calitate de întreprinderi administratoare sau de rezidenţi ai parcului industrial.

Sefii de state si de guverne din G20 au avertizat la incheierea summitului de la Sankt Petersburg ca redresarea economiei mondiale va fi slaba din cauza riscurilor legate mai ales de economiile emergente, iar bancile centrale s-au angajat din acest motiv sa modifice politicile monetare cu precautie.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine cu participarea reprezentanților companiei Pricewaterhouse Coopers (PwC), la care s-au prezentat rezultatele studiului „PayingTaxes 2013”, pentru perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2011, realizat de PwC și Banca Mondială, ca parte a studiului Doing Bisiness. Documentul analizează regimul fiscal din 185 de economii din lume şi măsoară uşurinţa plăţii taxelor luând ca studiu de caz o companie de dimensiune medie, cu acelaşi profil de activitate, acelaşi număr de angajaţi şi aceeaşi cifră de afaceri în toate ţările evaluate. Acestea includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi restul plăţilor aferente relaţiilor de muncă suportate de angajatori, impozitul pe proprietate, taxele de transfer de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxa pe tranzacţiile financiare, taxa pe deşeuri, impozitele auto şi taxa de drum etc.

21.08.2013, Chișinău — Republica Moldova trece printr-o importantă perioadă de integrare europeană, când trebuie să inducă procesului cât mai mult pragmatism, să evidențieze avantajele reale ale modelului european, manifestat inclusiv prin standarde foarte înalte a bunăstării populației.

A ieşit din tipar numărul din noiembrie a revistei Monitorul Fiscal FISC.MD, avînd ca tema principală— impozitul pe venit, în care vor fi analizate diverse aspecte de aplicarea acestuia, informaţii binevenite, atît pentru persoane juridice, cît şi pentru cele fizice.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Vinieta — taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicolele neînmatriculate în Republica Moldova se aplică începînd cu 1 noiembrie 2012. Perceperea vinietei se efectuează de către organul vamal, care eliberează un certificat standardizat ce confirmă achitarea vinetei și termenul de valabilitate. De la începutul anului curent Serviciul Vamal a eliberat peste 200 de mii vinete, care în sumă au alocat un venit de peste 25 mln lei în bugetul de stat al țării.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Conform prevederilor art. 134 alin. (2) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul să instituie posturi fiscale altele decît cele instituite în conformitate cu actele legislative şi alte acte normative.

Datele din Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti constituie secret fiscal şi legea prevede expres cazurile şi organele în care această informaţie poate fi furnizată. Pentru a asigura secretul informaţiei, s-a mers pe mai multe căi, inclusiv limitarea numărului de funcţionari fiscali, implicaţi în recepţionarea declaraţiei menţionate.