În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

  În conformitate cu art.112 alin.(5) din Codul fiscal, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare, i-au fost transmise drepturi şi/sau obligaţii de către întreprinderea reorganizată deţinătoare a statutului de plătitor de TVA se consideră înregistrat în calitate de subiect impozabil de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepţia cazului de reorganizare prin absorbţie, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Chiar dacă mașinile de casă și de control cu memorie fiscală ce aparțin agentului economic sunt înregistrate la o singură adresă, baza impozabilă a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii nu se determină în funcție de numărul acestora, ci în funcție de genul de activitate desfășurat, tipul de obiecte ale impunerii, locul amplasării, suprafața ocupată, categoria mărfurilor comercializate și a serviciilor prestate, regimul de activitate (art.297 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal).

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la cea de-a XXI-a ediție a conferinței MEGA „Concluziile anului economic 2019 și prognoze pentru 2020/2021”. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2020, în sala de conferință a Hotelului „Regency” începând cu ora 10:00. În cadrul conferinței, Expert-Grup va lansa revista economică MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis, în română Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova), care explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2019 și va oferi prognoza principalilor indicatori economici pentru 2020-2021.

Întreprinderea a încheiat cu alt agent economic contract de locațiune a unui depozit. Acest depozit a fost înregistrat ca subdiviziune a întreprinderii. În acest depozit nu se efectuează comerț, este destinat doar pentru păstrarea mărfurilor. Este necesar de a avea Notificare privind inițierea activității de comerț?

Operatorii din domeniul turismului vor avea un termen de 540 de zile ca să restituie plățile pentru pachetele turistice, în cazul rezoluțiunii contractelor încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020. Executivul a oferit aviz pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Codului civil.

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100000 de lei lunar; - să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Circumstanțele care justifică neexecutarea obligației în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător datorită unui impediment în afara controlului (forța majoră) vor fi stabilite și confirmate de Camera de Comerț și Industrie. Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr.393/1999 a fost pe agenda ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Proiectul are ca scop ajustarea cadrului legal cu noile prevederi ale legislației civile, ca urmare a adoptării Legii 133/2018 privind modernizarea Codului civil prin care a fost modificat conceptul de forță majoră.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

La inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, experți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și ai Corporației Financiare Internaționale lucrează la conceptul unei aplicații, care va asigura, pentru prima dată în Moldova, crearea comunității virtuale de afaceri.   Prin aplicația descărcată în telefonul mobil, conducătorii companiilor vor putea participa la sondajele scurte, propuse de Secretariatul Consiliului Economic, despre situația la moment în diferite sectoare, provocările principale și propuneri de depășire a acestora, oferind informația importantă pentru deciziile luate de Prim-ministru și ministere.

În MO nr. 201-207 din 8 iulie curent a fost publicat Ordinul nr. 124 din 1 iulie 2022 cu privire la abrogarea pct. B.3 din Amendamentul CP L.01.02:2012/А1:2021 „Economia construcțiilor”. Instrucțiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcții” al Ministrului

Pe parcursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2505 controale la unități cu un număr de 122,9 mii salariaţi, verificând respectarea actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă: 1640 – în domeniul raporturilor de muncă, 795 – a securității și sănătății în muncă și 70 – complexe.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse pe parcursul anului 2021 au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 17957 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, dintre care 10434  în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.

Raportul auditului situațiilor financiare ale Întreprinderii de Stat „MoldATSA” la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2018. Curtea de Conturi menționează că situațiile financiare ale întreprinderii, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare. Totodată, unele carențe ale managementului contabil, deficiențele unor procese operaționale, precum și lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Una din întrebările care urmează a fi clarificate în cazul reorganizării sau lichidării unei întreprinderi este soarta formularelor tipizate de documente primare cu regim special (formulare tipizate) care nu au fost utilizate. Astfel, în cele ce urmează, vom examina care sunt posibilitățile și acțiunile necesare a fi întreprinse în privința formularelor tipizate în cazul reorganizării, cât și în cazul lichidării contribuabilului.

 În conformitate cu art.112 alin.(5) din Codul fiscal, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare, i-au fost transmise drepturi şi/sau obligaţii de către întreprinderea reorganizată deţinătoare a statutului de plătitor de TVA se consideră înregistrat în calitate de subiect impozabil de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepţia cazului de reorganizare prin absorbţie, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante.

Potrivit art. 2 al Legii comunicațiilor poștale nr. 36 din 17.03.2016 (Legea nr. 36/2016), servicii poștale reprezintă servicii destinate publicului, constând în colectarea, ambalarea (în caz de necesitate), sortarea, transportul trimiterilor poștale şi di

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.