Guvernul a aprobat Regulamentul Consiliului coordonatorilor pentru modernizarea serviciilor guvernamentale și e-Transformarea guvernării, precum și componența instituțională a Consiliului. Documentul reglementează misiunea și funcțiile de bază, componența, modul de organizare şi funcţionare a acestuia.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a convocat, în rezultatul multiplelor sesizări parvenite de la exportatori, o şedinţă de lucru, în cadrul căreia au fost discutate dificultăţile agenților economici la exportul de nuci pe piețele Uniunii Europene. La discuții au participat ministrul Chiril Gaburici, reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Serviciului Vamal, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Delegației UE la Chișinău, Asociației Europene de Business, dar și experți de nivel înalt ai UE.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Investițiile în educație au costuri, este adevărat, dar trebuie să înțelegem că la fel de mult sau poate chiar mai mult ne costă lipsa acestor investiții. Suntem conștienți de aceste lucruri, există toată deschiderea Guvernului și o să simțiți suportul în continuare, a declarat prim-ministrul Pavel Filip în cadrul Moldova ICT Summit. Dezvoltarea educației digitale și a capitalului uman în sectorul IT sunt genericul ediției din acest an a summit-ului. Pavel Filip, care nu a putut lipsi de la acest eveniment, a subliniat că instrumentele IT stau la baza dezvoltării tuturor domeniilor, iar educarea tinerei generații este determinantă în acest sens.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Până la 30 martie 2018, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) cu suportul Instrumentului de Asistență Tehnică și Schimb de Informații al Uniunii Europene (TAIEX) organizează şedinţe ale grupurilor de lucru tematice dedicate elaborării unui Model de Cluster adaptat contextului regional. Scopul grupurilor tematice este de a identifica potențialul de dezvoltare al fiecărei regiuni și de a crea un model de colaborare eficient între mediul de afaceri și factorii de decizie care să contribuie direct la creșterea competitivității locale.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social.

În conformitate cu art.1339 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Costurile orientative pentru o zi în taberele de odihnă finanţate din bugetul de stat variază între 137 și 209 lei. În Monitorul Oficial din 6 aprilie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea odihnei de vară a copiilor și adolescenților în sezonul estival 2018. Potrivit acesteia, costul mediu orientativ al unei zile de odihnă pentru un copil într-o tabără de odihnă va fi de 175 lei, anul trecut acesta fiind de 163 lei.

Pentru identificarea activităților şi tranzacțiilor suspecte ce cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare urmează să aplice procedurile privind abordarea bazată pe risc a clienţilor şi a tranzacţiilor. În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Metodologia privind identificarea activităților și tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Modificările legislative aduse în materia fiscală, formularul tipizat al Dării de seamă IPC18, tichetele de masă, contractele de leasing, modificările ce țin de protecția datelor cu caracter personal, prețurile de transfer și alte noutăți legislative pe plan național și internațional au fost discutate astăzi în cadrul unui seminar organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), în parteneriat cu firma de consultanță română Mazars și cu Tx&A Co SRL – companie ce oferă servicii de consultanță și contabilitate atât în Republica Moldova, cât şi în străinătate.

Asociațiile diasporei, cele de băștinași, grupurile de inițiativă și cetățenii stabiliți în străinătate sau reveniți, precum și autoritățile publice locale vor fi susținute de către Guvern în implementarea proiectelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea și implementarea Programului Diaspora Acasa Reușește „DAR 1+3”, ce conține Conceptul Programului, Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor din cadrul acesuia „și componența instituțională a Comitetului de evaluare și supraveghere al proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop consolidarea stabilității sectorului financiar și îmbunătățirea cadrului legal aferent garantării depozitelor în sistemul bancar. Astfel, autorii propun majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 50 mii lei, începând cu anul 2020, în prezent acesta fiind de 20 mii lei. Se consideră că majorarea va asigura o rată mai mare de returnare a depozitelor deținute de băncile licențiate în cazul în care acestea devin indisponibile, va crește nivelul de încredere al societății în sistemul bancar și al siguranței mijloacelor financiare plasate în sistemul bancar, care va genera și o majorare a plasamentelor și depozitelor deținute de băncile licențiate.

Până la sfârșitul anului 2020 toate localitățile din Republica Moldova vor fi conectate la rețelele în bandă largă cu viteza de cel puțin 30 Mbps, iar numărul gospodăriilor cu acces la Internet de mare viteză va spori până la 60%. Acestea sunt obiectivele principale ale Programului de dezvoltare a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă pe anii 2018-2020, aprobat ieri de Executiv. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicații Electronice şi Tehnologia Informației, la moment 49% din gospodării au acces la Internet în bandă largă.

Perspectivele dezvoltării industriei IT în Republica Moldova, dar și aspectele generale ale lansării activității parcurilor pentru tehnologia informației au fost discutate în cadrul Business-forumului Gov4ICT, organizat de Ministerul Economiei și Infrastructurii și Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, prin care autoritățile și-au propus să inițieze procesul de creare a parcurilor IT. Crearea parcurilor IT este un obiectiv prioritar pentru Guvern, a menționat prim-ministrul Pavel Filip, prezent la eveniment, care s-a referit la etapa de planificare și elaborare a Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, precum și la obiectivele Strategiei Moldova Digitală 2020 și a Strategiei pentru sporirea competitivității industriei IT.

Cum se impozitează dobânda obţinută de persoanele juridice şi fizice de la instituţiile financiare în Republica Moldova?

Realizările și perspectivele de dezvoltare ale contabilității și auditului în condițiile globalizării au fost abordate în cadrul unei conferinței științifice internaționale, organizate de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Educației, Biroului Național de Statistică, ai mediului academic, experți în domeniul contabilității și auditului etc. La conferință au fost prezenți și oaspeți din România.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.