Moldova Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank au fost incluse în clasamentul 100 cele mai mari bănci din Europa de Sud-Est. Potrivit clasamentului SEE TOP 100, elaborat de compania SeeNews, în lista celor mai mari bănci din Europade Sud-Est, două bănci din Moldova și-au îmbunătățit pozițiile, iar una – și le-a înrăutățit.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat pe 18 septembrie curent şedinţa Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit. În cadrul întrunirii, participanții au examinat situaţia privind frauda bancară şi au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilitățile de intensificare a cooperării inter-instituționale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informații privind recuperarea activelor şi dificultățile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanțele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigațiile efectuate.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

În Monitorul Oficial Nr. 371-382 (6294-6305) de mâine, 27 octombrie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I «Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova»

Proiectul de lege ce prevede transpunerea Standardelor Basel III aferente cerinţei de capital şi reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudenţial a diferitor riscuri, cum ar fi de credit, de piaţă, operaţional etc. a fost votat în prima lectură.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Banca Națională a Moldovei poate acorda, la discreție, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile pct. 1, 2 și 4 ale art. 16 din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat ca urmare a adoptării Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară și a Legii nr. 227/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 18 iulie 2019, repartizarea din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019 a sumei de 33246,6 mii lei către bugetele autorităților locale în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, din suma totală unităților administrative de nivelul II li se vor repartiza 1721,4 mii lei, iar celor de nivelul I – 16031,2 mii lei. Potrivit documentului, pentru mun. Chișinău se vor aloca 6780,6 mii lei, pentru mun. Bălți – 210,5 mii lei, iar UTA Găgăuzia va primi 2582,8 mii lei.

Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat lansarea celui de-al patrulea Apel de proiecte în cadrul Componentei II a Programului-pilot „Femei în afaceri" (PFA). La concurs pot participa femeile care gestionează o întreprindere de la 0 la 24 de luni, în special din zonele rurale. Dosarele pot fi depuse online, termenul limită fiind 20 septembrie 2019. Completarea formularului.

În acest an, vor fi cheltuiți 650 mil. lei pentru reparația drumurilor locale și comunale. Lucrările ar urma să înceapă chiar săptămâna curentă. Informațiile au fost prezentate de directorul Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), Gheorghe Curmei, după ședința Consiliului fondului rutier. Potrivit lui, banii vor fi alocați localităților în funcție de numărul de locuitori.

Redresarea economiei mondiale a întărit stabilitatea financiară globală, dar politica monetară relaxată și condițiile financiare în contextul inflației reduse sporesc riscurile pe termen mediu, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform raportului privind stabilitatea financiară globală al FMI, riscurile au trecut de la bănci — care și-au întărit bilanțurile — la piețele financiare, în urma majorării prețurilor la active și a reducerii volatilității.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-septembrie 2019, au fost înregistrate 9552 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, la buget au fost încasate venituri în sumă de 16 mil. lei, depășirea veniturilor încasate în perioada similară a anului precedent fiind cu 4,8 mil. lei sau o creștere de 42,2%.

Înainte de prezentarea rapoartelor primare la Banca Națională a Moldovei, băncile comerciale vor confrunta sumele cu cele din rapoartele precedente. Dacă vor fi constatate divergențe esențiale de la o perioadă la alta, concomitent cu raportul corectat în formă electronică, se va expedia o notă explicativă pe suport hârtie în adresa BNM. Această prevedere este stipulată într-o Hotărâre a Băncii Naționale a Moldovei cu privire la modificarea și completarea Instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor primare în vederea identificării și supravegherii riscului de credit, publicată în Monitorul Oficial din 11 august curent.

În primul semestru al anului curent,profitul pe sistemul bancar a însumat 1,2 mld. lei, majorându-se cu 30,8% (271,4 mil. lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, care a făcut o evaluare a situației financiare în sectorul bancar în ianuarie-iunie a anului curent, veniturile totale ale băncilor licențiate au constituit 3,5 mld. lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 mld. lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 mld. lei).

Octavian Armașu are o nouă funcție – de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Ieri Parlamentul l-a numit în această funcție, la propunerea speakerului Andrian Candu. Cred că experiența pe care o are domnul Armașu, inclusiv și cea de până la funcția guvernamentală, dar în special cea de ministru al Finanțelor, unde a colaborat cu Banca Națională, îl va ajuta să preia această funcție, a menționat președintele Parlamentului, în cadrul declarațiilor de presă de după ședința de ieri a Parlamentului.

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Principiile generale de utilizare și exploatare a echipamentelor de casă și de control (ECC) au fost stabilite prin Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor (MO al RM, 2019, nr. 94-99, art. 191), care va intra în vigoare la 15 aprilie 2019. Obligativitatea aplicării ECC, obligațiile utilizatorului și plătitorului, regulile de exploatare ale acestora, până la 15 aprilie 2019, sunt stabilite în Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474/1998)

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.