Compania a importat o piesă de schimb pentru a o instala la un echipament livrat scutit de TVA cu drept de deducere, care se află în termen garanție. Are dreptul compania să deducă TVA la import pentru piesa de schimb? Care este modalitatea de facturare a acestei piese de schimb, dacă cumpărătorul a achitat echipamentul care include și garanția de 2 ani?

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Serviciul Fiscal de Stat a organizat, pe 16 noiembrie 2021, o ședință de lucru la care au participat circa 150 de perceptori fiscali. În cadrul întrevederii au fost discutate o gamă largă de subiecte, precum: recuperarea creanțelor la impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar de la contribuabilii persoane fizice-cetățeni, problemele pe care le întâmpină în procesul de lucru, dar și soluțiile de îmbunătățire.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

Entitatea, urmare a organizării campaniei promoționale, a oferit persoanei fizice câștigătoare un premiu în valoare de 45000 de lei, cu mențiunea că venitul dat urmează a fi inclus în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18), deoarece entitatea nu a reținut la sursa de plată impozitul pe venit. Cine este responsabil de onorarea achitării impozitului pe venit în speța examinată?

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada ianuarie – aprilie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 5 936 contracte de locațiune/chirie.

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Entitatea rezidentă al RM a contractat o companie juridică și a achitat serviciile acesteia pentru acordarea dreptului de ședere provizorie unui asociat nerezident. Sunt impozabile aceste cheltuieli suportate de către entitatea rezidentă în favoarea asociatul nerezident?   Conform prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:   a) în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;  b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.    

Serviciul Fiscal de Stat atenționează că, începând cu 1 ianuarie 2021, urmare a modificărilor operate la art.901 alin.(3) din Codul fiscal, a fost modificată cota impozitului pe venit care se aplică la determinarea impozitului din veniturile achitate în folosul persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, de la 10% la 12%.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.     

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

În „Monitorul Oficial” nr. 249-250 din 17.07.2023 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14.07.2023 care prevede unele modificări la Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2020