Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform prevederilor Codului fiscal (CF), nu exonerează persoana sancționată de tragere la răspundere penală, în cazul în care acțiunile persoanei întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. Codul penal (CP) incriminează acțiunea de evaziune fiscală atât a întreprinderilor, cât și a persoanelor fizice în două componențe de infracțiune:

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate, iar asigurarea financiară a măsurilor de organizare a evidenţei militare în centrele militare şi în primării (preturi) se efectuează din contul bugetului local, iar la instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate – din mijloacele acestora, stabilește art.11 din Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Casa Naţională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii că, prin Legea nr. 224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative care a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 353-357 din 22 decembrie 2020, au fost operate modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, Anexa nr. 3 (Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu un punct cu următorul cuprins: „41) plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2”.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Entitatea „A” SRL desfăşoară activitate în agricultură şi în perioada de recoltare a producţiei agricole intenţionează să angajeze 2 persoane fizice nerezidente. În ce dări de seamă fiscale urmează să reflecte entitatea veniturile sub formă de salariu achitate în folosul persoanelor fizice nerezidente? În baza prevederilor art. 73 alin. (4) din CF, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o) din CF, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut de art. 88 din CF, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2, iar plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului Covid19 sunt surse de venit neimpozabile pentru salariați.   Prevederile se conțin în Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 publicată în MO de ieri, 22 decembrie curent, și au caracter retroactiv, fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Astfel, sunt operate modificări în Codul fiscal, fiind completate art.20 (Sursele de venit neimpozabile) și 24 (Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător) din Cod.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) din plățile salariale și alte recompense aferente perioadelor de până la 31 decembrie 2020, care vor fi achitate în folosul angajaților/altor persoane fizice pentru efectuarea de lucrări/prestarea de servicii după data de 1 ianuarie 2021 (atât primele datorate de angajați, cât și cele datorate de angajatori) se vor calcula și se vor achită cu aplicarea prevederilor legislației în vigoare la data de 31 decembrie 2020, prevede Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative publicată astăzi, 22 decembrie, în MO.   Amintim, prin Legea nr.60/2020 au fost aprobate noi reglementări ce vizează reforma sistemului de asigurare socială și de asigurare medicală.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de lege ce prevede eliminarea dificultăților la obținerea permiselor de ședere a investitorilor străini. Reamintim că ultimele modificări ale cadrului legal în domeniul migrației de muncă au avut loc în anul 2017, când a fost optimizat numărul de proceduri și acte permisive. În același timp, analiza și evaluarea legislației în vigoare la capitolul dat a constatat deficiențe practice în aplicare, precum și lipsa unor prevederi clare pentru anumite categorii de străini, cum ar fi administratorii străini ai companiilor nou create sau administratorii companiilor necomerciale etc.

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.