Organizațiile necomerciale vor beneficia de sprijin financiar prin finanțare nerambursabilă a proiectelor de interes public din orice domeniu de dezvoltare, în limitele alocațiilor aprobate anual în acest scop în bugetul de stat şi în bugetele unităților administrativ-teritoriale.   Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale elaborat de Cancelaria de Stat este propus pentru consultări publice.

(29.1.3.1.29) Cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic privind comisionul bancar, precum și dobînda aferentă creditului procurat de la instituția financiară (organizația de creditare nebancară sau compania de leasing) utilizat pentru procurarea mijlocului fix?

Luând în considerare ritmul înalt de crește a inflației și a prețurilor, precum și evoluția pieței produselor petroliere din ultima perioadă, Parlamentul a decis, cu votul a 52 de  deputați, constituirea comisiilor speciale: de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul perioadei ultimelor 18 luni pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.   Comisiile speciale vor antrena în activitatea sa toate autoritățile responsabile ale statului,

Activitatea administratorilor este de un înalt grad de responsabilitate atât faţă de patrimoniul debitorului, cât şi faţă de cel al creditorilor.

Ieri, 19 august curent, Executivul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea HG nr. 231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023).

În luna aprilie 2022 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de martie curent cu 5,2%, față de aprilie 2021 – cu 25,3% și față de decembrie 2021 – cu 12,8%, constată Biroul Național de Statistică. Potrivit autorității, în perioada de raportare față de luna precedent la activități și bunuri legate de energie prețurile producătorului sunt în creștere cu 29,8%, în industria bunurilor intermediare (cu excepție energie) – cu 16,9%, în industria bunurilor de uz curent – cu 10,3%, în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 3,5% și în industria bunurilor de capital – cu 2,7%.   Astfel, în luna aprilie 2022 prețurile producătorului s-au majorat față de martie curent:

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Pe parcursul ultimului deceniu, controlul gestionării responsabile și conforme a patrimoniului public, delimitarea și modul de transmitere a acestuia către întreprinderile de stat și municipale se află în vizorul Curții de Conturi. Și asta din considerentul că deseori în acest context se constată neconformități în transmiterea patrimoniului public...

Pe parcursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2505 controale la unități cu un număr de 122,9 mii salariaţi, verificând respectarea actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă: 1640 – în domeniul raporturilor de muncă, 795 – a securității și sănătății în muncă și 70 – complexe.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse pe parcursul anului 2021 au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 17957 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, dintre care 10434  în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 27 noiembrie 2023 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Managerii instituțiilor de învățământ care au participat la primul curs de instruire la distanță cu tema „Managementul financiar pentru directorii de școală” desfășurat săptămâna trecută, în premieră, de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), apreciază oportunitatea și utilitatea acestor instruiri pentru activitatea lor cotidiană.

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.