Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, rezidenţii parcului ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Cum reflectăm în contabilitate serviciile Google și Facebook achitate cu cardul întreprinderii? Cum reflectăm în Declaratia TVA serviciile respective? La ce curs valutar vom calcula TVA? Reflectarea în Declarația TVA În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În organizațiile necomerciale (ONC) există anumite particularităţi  de ținere a evidenței contabile, care se referă la gestionarea mijloacelor cu destinație specială, inclusiv a mijloacelor financiare primite în urma desemnării procentuale; direcțiile de utilizare a mijloacelor cu destinaţie specială; de contabilizare a diferențelor de curs valutar şi a dobânzilor, a mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate etc.   Subtilitățile sunt dezvăluite în articolul „Particularitățile contabilității și raportarea financiară în organizațiile necomerciale” semnat de Lidia Foalea și publicat în ediția din iunie 2021 a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.  

Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012, determină modul de delegare a acestora și se aplică

Organizația necomercială A primește ca donație bunuri care sunt comercializate la un iarmaroc organizat de o ambasadă. S-a decis ca suma câștigată din comercializarea acestor bunuri să fie dublată și donată unei asociații obștești B. Cum urmează a fi documentate și contabilizate faptele economice de către organizația necomercială A?

În ediția jubiliară a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Activitatea în acest domeniu este una specifică și mai puțin analizată din punct de vedere al gestionării, evaluării, calculării costurilor, ținerii contabilității etc.   Primul articol publicat este elaborat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, în care autorii se referă la particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale.   În articolul „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării” veți găsi soluții pentru:

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Ediția din luna octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” conține articole relevante și utile pentru contabili, auditori, specialiști în finanțe și nu doar.

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim modul de contabilizare a mijloacelor fixe, deoarece ponderea imobilizărilor în bilanțul entității este semnificativă și este necesar să contabilizăm corect costul de intrare, costurile de întreținere, modernizare.

Acordarea tichetelor de vacanţă este facultativă şi se realizează la decizia conducătorului entităţii, în funcţie de mijloacele financiare disponibile/prevăzute în acest sens.

Conform actelor, avem un telefon procurat pe factura fiscală cu valoarea de 7500 lei, dar de fapt el costă 31000. Compania va achita timp de 10 luni câte 2350 lei, conform facturilor, pentru servicii de telefonie mobilă. Cum corect reflectăm în contabilitate costul acestui telefon - 7500 OMVSD sau 31000 mijloc fix?

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Conform art.18 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Conform pct.4 al SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministrului

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

O întreprindere, al cărei gen de activitate este prestarea serviciilor de contabilitate, intenționează să procure un bun imobil locativ exclusiv în scopul revânzării ulterioare, fără a-l utiliza pentru desfășurarea nemijlocită a activității sale de întreprinzător sau în alte scopuri operaționale...

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.