Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

În primăvara anului 2018 a fost aprobată legislația națională cu privire la utilizarea denumirii statului în denumirea mărcii comerciale. Dreptul de includere a numelui oficial sau istoric al țării în denumirea întreprinderilor este examinat de o comisie specială din cadrul Guvernului, fiind oferit contra unei taxe. Pentru a evita, dar și a sancționa desfăşurarea activităţii de întreprinzător cu încălcarea dreptului la denumire, stabilită de lege, şi/sau a modului de utilizare a denumirii oficiale sau istorice a statului, a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale statului, au fost operate modificări în Codul contravențional. Acestea vor intra în vigoare începând cu 9 decembrie 2018.

Solicitantul de subvenţie, care pe parcursul a trei ani consecutivi a beneficiat de susţinere în suma de 9 mil. lei, nu poate beneficia de sprijin financiar pentru următorul an de subvenţionare. În cazul în care, pe parcursul unui an de subvenţionare, suma suportului atinge 9 mil. lei cumulativ pe trei ani consecutivi, acesta va beneficia doar de diferenţa sumei ce se încadrează până la plafonul stabilit. În Monitorul Oficial din 12 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Simbolurile naționale pentru marcarea produselor «Agricultura Ecologică — Republica Moldova», «Indicație Geografică Protejată — Republica Moldova» (IGP), «Denumire de Origine Protejată — Republica Moldova» (DOP) și «Specialitate Tradițională Garantată — Republica Moldova» (STG) au obținut protecție în peste 190 de state membre ale Convenției de la Paris privind Protecția Proprietății Industriale (Convenția de la Paris) și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul civil al Republicii Moldova la 01.03.2019 (CC), s-a schimbat şi modul de formare a pachetelor de servicii de călătorie. Pentru a fi mai expliciți în comentarea modificărilor efectuate, o să facem trimiteri la legislația turistică sectorială, care în momentul de față este în vigoare, dar care necesită a fi ajustată conform normelor operate în CC.

Conform prevederilor Regulamentului cu privire la inventariere, se permite compensarea plusurilor cu lipsurile de inventar pentru mărfurile cu aceiasi denumire. În cazul în care compania aprobă o lista de mărfuri resortate (ex: iaurt vişina, căpşuna; ceapa la kg sau ambalată) şi la inventariere compensează diferenţele pentru aceste mărfuri (pe acelaşi gestionar şi subdiviziune), se recunosc în scopuri fiscale aceste compensări? Care este tratamentul TVA aferent acestor compensări?

Autoritățile și-au propus îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), prin asigurarea unui proces decizional transparent. În acest sens, Guvernul a aprobat ieri proiectul Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Dacă compania desfășoară activitate de turism, plasând în exteriorul încăperii pe lângă denumirea companiei și genul principal de activitate – Agenție de turism

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) vine cu un comunicat, în care reiterează opinia sa expusă în data de 10.07.2017 referitoare la așa-zisele criptovalute , denumite “monede virtuale”, și atenționează în continuare utilizatorii asupra riscurilor sporite de pierdere a sumelor investite în acestea. „Monedele virtuale” existente în lume, în special Bitcoin-ul, nu sunt monede în sensul comun al termenului. Acestea sunt active virtuale fără acoperire reală și fără garantare de acceptare ca mijloc de plată din partea autorităților monetare. Prin urmare, aceste active prezintă o volatilitate ridicată și un grad redus de securitate, în comparație cu monedele emise de băncile centrale și monedele electronice cu utilizare reglementată.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.