Modificările la Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (GȚ), aprobate prin Legea nr. 4 din 2 februarie 2023, au intrat în vigoare la data publicării în MO – 18 februarie curent și, conform noilor prevederi, înregistrarea GȚ se va efectua în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali,

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

În scopul inventarierii și gestionării conforme a datelor privind GȚ înregistrate până la data de 1 ianuarie 2023, se propune atribuirea gratuită, din oficiu, a IDNO de către organul înregistrării de stat.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 180 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Modificările la Codul fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) vine cu intervenții esențiale și capitolul Accize, unele dinte care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2023, iar altele vor intra în vigoare din 1 aprilie curent. În continuare prezentăm principalele modificări, de care urmează să țină cont contribuabilii.

Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind accizele, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). Se limitează aplicarea scutirii de accize a mijloacelor de transport destinate persoanelor cu dizabilități doar pentru mijloacele

Fondatorul și administratorul persoanei juridice se află peste hotarele tării și dorește lichidarea/radierea întreprinderii. Poate fi parcursă procedura de către reprezentantul împuternicit în acest sens de către administrator?

Dacă în rezultatul reparației nu se majorează durata de funcționare utilă ( de exemplu, schimbarea unei părți a mijlocului fix), atunci cheltuielile de reparație le putem trece la cheltuieli curente?

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Guvernul a aprobat avizul asupra inițiativei legislative de modificare a Legii nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești, venind cu propuneri asupra proiectului ce urmează a fi examinat și aprobat de Parlament.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

În conformitate cu prevederile Legii privind deșeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deșeu reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția ori obligația să îl arunce. De asemenea, potrivit pct. 7 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinului Ministrului Finanțelor nr.60 din 29 mai 2012, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislație şi de conducătorul entității.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.