Decizia adoptată ca rezultat al соntrоlului fiscal repetat, сu excepția cazului în care acesta a fost efectuat în temeiul deciziei рrivind suspendarea cazului și efectuarea unui соntrоl repetat, va reflecta, de regulă, diferența dintre sumele calculate inițial și sumele respective, сu recalcularea sаnсțiunilоr și а majorărilor de întârziere afеrеntе acestor sumе. Dacă în urma соntrоlului repetat se mеnțin sumеlе аmеnzilоr aplicate în cadrul controlului inițiаl, acestea nu se reflectă din nоu în decizia adoptată ca rezultat al controlului fiscal repetat (рrin аnulаrеа acestora din decizia inițiаlă și aplicarea repetată în decizia ulterioară).   SFS a operat modificări în Ordinul nr. 320 din 31 iulie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul сu рrivirе lа efectuarea controlului de сătrе Serviciul Fiscal de Stat. Documentul este publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Ținând cont de modificările în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar elaborate în vederea majorării mărimii plății compensatorii pentru susținerea salariaților cu venituri mici, care prevăd majorarea acesteia în sectorul bugetar cu 400 lei (de la 3100 de lei la 3500 de lei) și având în vedere  reexaminarea de Guvern a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, Executivul vine cu modificări în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, prin care au fost aprobate condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Documentul a fost publicat în MO vineri, 20 mai (HG nr. 320 din 18 mai 2022).

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Realizarea politicilor guvernamentale sectoriale și îndeplinirea funcțiilor statutare se asigură în baza finanțelor publice gestionate de autoritățile publice centrale și locale în limita bugetelor aprobate pe anul bugetar curent.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia. (pct. 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014).

Creditele noi acordate în luna decembrie 2021 au depășit 4,7 mld. lei, în creștere cu 41,4% față de luna decembrie 2020. Din suma totală a creditelor acordate, 73,5% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit circa 3,46 mld. lei, fiind cu 31,7% mai mare în raport cu luna noiembrie 2021 și cu 46,7% comparative cu luna decembrie 2020.   Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), 24,4% din creditele acordate în decembrie 2021 au fost solicitate în valută, al căror volum recalculat în lei moldovenești a constituit aproape 1,15 mld. lei, în diminuare cu 2,1% față de luna precedentă și în creștere cu 31,7% față de decembrie 2020.

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.    

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Volumul creditelor noi acordate a sporit în luna august curent cu 53,6% față de aceeași perioadă din anul precedent și a atins 4,02 mld. lei, comunică Banca Națională ale Moldovei (BNM). Din volumul total al creditelor acordate, 69,5% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit circa 2,8 mld. lei (-13,5% față de luna iulie curent și +43,7% în raport cu august 2020); 29,8% - creditele în valută, al căror volum recalculat în lei a constituit circa 1,2 mld. lei (+7,2% față de luna iulie și +90,6% față de august 2020); 0,7% au revenit creditelor atașate la cursul valutei, care au constituit 27,7 mil. lei (-53,3% față de luna iulie și -37,8% față de august 2020).

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.