Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Comunitatea Energetică internațională susține inițiativa Moldovei privind majorarea granturilor pentru proiectele de interconectare energetice cu scopul de reducere a tarifelor pentru consumatorii finali. Declarația a fost făcută de viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, după întrevederea la Viena cu Janez Kopač, director al Secretatriatului Comunitatii Energetice. Potrivit ministerului Economiei, părțile au discutat aspecte ce țin de dezvoltarea domeniului energetic și extinderea pieței interne a energiei din Uniunea Europeană, cu acordarea ajutorului necesar țării noastre în procesul de transpunere şi aplicare a Tratatului de instituire a Comunității Energetice (TCE), la care Moldova este parte.

Perfecționarea contabilității și raportării financiare în Republica Moldova a fost și este o preocupare permanentă a Ministerului Finanțelor. În acest scop ministerul promovează continuu reforme în acest domeniu atât de important pentru economia țării. În șirul acțiunilor întreprinse în vederea implementării standardelor europene și celor mai bune practici internaționale se înscriu și activitățile Ministerului Finanțelor de promovare a reformei în domeniul contabilității și raportării financiare desfășurate în ultimii ani.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 (în vigoare din 1.09.2014) și Planurile naționale de acțiuni pentru implementarea acestuia, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, stabilesc că prevederile actelor normative europene urmează a fi încorporate în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului (până la 1 septembrie 2017).

Din totalul celor planificate pe componenta economică ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC/DCFTA) ale Acordului de Asociere RM-UE, pentru primul semestru al anului 2017 au fost realizate cu succes 38 de acțiuni, rata de implementare ale angajamentelor asumate a fost de 80 la sută pentru perioada ianuarie-iunie 2017.

Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) avansează în procesul de constituire și are deja un oficiu separat, situat pe adresa str. Bănulescu-Bodoni 57/1, mun. Chișinău. Cu această ocazie, conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reprezentanții consiliului de supraveghere al DCU și-au dat întâlnire astăzi la sediul noii instituții pentru a vedea ce s-a reușit până acum. În cadrul vizitei, a fost prezentată echipa DCU și tehnologiile informaționale utilizate.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Parlamentul a aprobat Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018-2022 şi Planul de acțiuni aferent implementării acesteia. Documentul cuprind peste 60 de măsuri, care derivă din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. Strategia este axată pe partu direcții: 1. Elaborarea și punerea în aplicare a cadrului de reglementare comprehensiv cu transpunerea prevederilor legislației comunitare, ceea ce va permite participanților pieței și investitorilor să profite de avantajele pieței unice europene;

La Chișinău în premieră se desfășoară trainingului regional în domeniul standardizării — „ISO regional training on managing national standards development projects and programmes”. Evenimentul este organizat de Institutul de Standardizare din Moldova, sub egida ISO, și întrunește reprezentanți ai organismelor de standardizare din 13 țări din Asia Centrală, Europa Centrală și de Est. Pe parcursul a patru zile, participanții vor fi instruiți în implementarea și gestionarea instrumentelor informaționale pentru elaborarea proiectelor de standarde și programelor de standardizare națională.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Guvernul a aprobat semnarea a două acorduri cu Uniunea Europeană privind finanţarea proiectelor de dezvoltare a capacităţilor societăţii civile şi ale autorităţilor publice din Republica Moldova, în valoare totală de 13 mil. euro.

Biroul Naţional de Statistică va fi reorganizat prin fuziune cu subdiviziunile teritoriale/raionale de statistică și Instituția Publică ”Serviciul informaţional al rapoartelor financiare de pe lângă Biroul Naţional de Statistică”. Biroul Național de Statistică propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Biroului Național de Statistică.

Licența eliberată asiguratorului poate fi reperfectată în cazul schimbării denumirii acestuia, modificării adresei sediului sau completării activității persoanei juridice cu noi clase și tipuri de asigurare sau excluderea acestora din activitate. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii cu privire la asigurări.

Acest lucru se arată în publicaţia centrului analitic independent dedicată acestei legi, care are drept scop implementarea conceptului de „recapitalizare internă” în sectorul bancar.

Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

În Monitorul oficial de mîine, vineri, 2 septembrie, Nr. 288-292 (5721-5725) vor fi publicate următoarele documente oficiale: