În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se consideră sursă de venit impozabilă.

Agentul economic „X” are genul principal de activitate „Cultivarea arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nucilor și a altor pomi fructiferi”. Apare obligația de calculare și achitare a taxei pentru apă, în condițiile în care agentul economic folosește apa pentru stropirea culturilor? Subiecți ai impunerii cu taxa pentru apă, potrivit art. 302 din Codul fiscal (CF), sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice care:a) extrag apă din sursele de apă de suprafaţă și din cele subterane;b) utilizează apa potabilă din

Cadrul juridic al activității de evaluare a bunurilor și drepturilor patrimoniale, al activității de evaluare profesională, precum și al reglementării de stat și obștești a acestei activități este stabilit de Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

Pe lângă veniturile neimpozabile, există venituri pentru care nu se prezintă Declarația? Codul fiscal (CF) stabilește pentru o categorie de venituri reținerea finală a impozitului la sursa de plată, care scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. La categoria veniturilor respective se aplică cote de impunere diferite de cele specificate de art. 15 din CF.

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori (fără documentarea tranzacțiilor prin mașina de casă și control), a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate pe întreg teritoriul țării. Astfel, în perioada 30-31 mai 2019, SFS a monitorizat activitatea a 16 piețe autorizate de flori din țară (67 gherete ce comercializează flori). În perioada funcționării posturilor fiscale, conform datelor înregistrate de mașinile de casă și control, volumul livrărilor a constituit circa 700 mii lei. În perioada similară a anului precedent, volumul livrărilor înregistrat a constituit circa 500 mii lei. Astfel,se atestă o majorare a volumului de livrări cu circa 200 mii lei sau cu 40%.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Din motivul demarării unor noi proiecte de asistență externă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și din necesitatea excluderii proiectelor finalizate, survin mai multe modificări în Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 322 din 10.07.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 246/2010. Astfel, anexa nr. 1 a documentului, ce conține Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

La data de 11 martie 2021, în cadrul unei licitații este adjudecată contra unei sume uriașe de criptomonede – 42.329 ETH (echivalentul a $69,3 mil.), opera de artă cu denumirea „Everydays: the First 5000 Days”, autor Mike Winkelmann. Interesul sporit asupra tranzacției a fost generat nu atât de faptul utilizării criptomonedei pentru achiziționare sau a sumei achitate

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 2541, dacă respectă strict următoarele condiții: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit. b);

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia: