La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Achizițiile publice în sectorul energetic, al apei, transporturilor și a serviciilor poștale vor fi reglementate de o lege specială. Proiectul de lege privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale a fost discutat joi, 31 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.105 din 12.08.2020 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pieței în vederea pregătirii achiziției publice.   Potrivit documentului, autoritatea contractantă, înainte de inițiere a procedurii de atribuire, are dreptul de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției publice. Anunțul respectiv se publică inițial în Buletinul achizițiilor publice, precum și în alte mijloace de informare şi nu va conține alte informații decât cele publicate în buletinul respectiv.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Conform prevederilor art. 1432 alin. (1) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Legislația națională definește întreprinderea individuală (ÎI) drept persoană fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, nu are statut de persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.   Astfel, conform art.13 alin.(1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare juridică ÎI sau în baza patentei de întreprinzător.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti

În vederea determinării obligației fiscale aferente taxei pentru amenajarea teritoriului, este necesar de a fi determinată inițial baza impozabilă, reglementată de lit. a) coloana 2 din Anexa la Titlul VII al Codului fiscal. 

În Monitorul Oficial din 7 decembrie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii privind sistemul public de asigurări sociale, împreună cu decretul ei de promulgare. Documentul a fost elaborat în scopul excluderii prevederilor care au caracter de aplicabilitate permanentă dintr-o lege adoptată anual. Documentul prevede modificarea art. 5 din Lege. Astfel, Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și declarația privind evidența nominală a asiguraților sunt parte componentă a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit,

Entitatea avicolă evaluează păsările tinere și cele mature precum și produsele obținute din transformările activelor biologice în conformitate cu prevederile pct. 30-35 ale SNC „Particularitățile contabilității în agricultură” (în continuare – SNC PCA) dacă această entitate se conduce de reglementările standardului în cauză.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public (Norme), care prevede și abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a proiectului, a Ordinul MF nr.105/2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public.   Documentul a fost elaborat în scopul revizuirii și reproiectării integrale a Normelor de audit intern, eficientizării și simplificării acestora, precum și în scopul actualizării acestora conform ultimelor tendințe și evoluții în domeniul dat. Suplimentar, prin acest proiect se urmărește reglementarea doar a obligațiilor persoanelor care desfășoară activitate de audit intern și a cerințelor minime față de activitatea în domeniu.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.