În cadrul controlului fiscal s-a constatat că persoana fizică conducător auto de transport ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi dispune de documente cu drept de activitate eliberate de entitatea X SRL, dar nu se regăsește în tabelul nr. 1 din Darea de seamă TAXI 18 prezentată SFS de către entitatea X SRL. Ce sancţiuni vor fi aplicate entităţii X SRL în cazul dat?

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare publică proiectul de ordin cu privire la aprobarea dării de seamă privind plățile către Fondul de susținere a populației şi a instrucţiunii privind modul de completare şi de prezentare a acesteia – Forma PFSP 20. Aceasta va fi prezentată de către contribuabilii specificați în art.4 alin 2 din Legea1 fondului de susținere a populației nr.827/2000, până la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Suntem o companie IT care recent a aderat la „Moldova IT Park”. Ținând cont de faptul că contribuţiile de asigurări sociale după aderare la Parcul IT deja se declară în sumă fixă, cum urmează să calculăm indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru angajaţii întreprinderii care au prezentat certificatele de concediu medical în luna în care angajatorul a aderat la Parcul IT sau chiar în lunile următoare? Vom utiliza baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei din suma fixă de 68% din salariul mediu prognozat pe economie?  

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Darea de seamă la taxa pentru apă se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile, cetățenii și mediul de afaceri în calitate de potențiali beneficiari ai serviciilor publice vor obține o transparență în ceea ce privește serviciile publice administrative, de prestarea cărora este responsabil Guvernul.   În cadrul ședinței Guvernului din 3 septembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și a evenimentelor de viață asociate acestora.

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 iulie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 370 din 24 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia.   În scopul executării prevederilor art.92 alin.(5) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 8 februarie 2007, ediţie specială) și a art. XXI alin.(3) din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23 aprilie 2020 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 din 25 aprilie 2020, art.186),

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Subiectul subvenţiei poate depune cererea în termen de până la 30 noiembrie 2020 inclusiv, numai după prezentarea dării de seamă şi achitarea impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi angajat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare. (pct.6 al Dispoziţiei nr.16 din 10 aprilie 2020, art.II art.4 din Legea nr.69 din 21.05.2020, precum şi pct.13 din Regulamentul aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020).

[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 116 din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare până la data 01.01.2017) Cum se va reflecta de către furnizor și cumpărător suma TVA aferentă unei datorii compromise? Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Ministerul Finanțelor nr.14/4-13/185 din 30.09.2014.

La 31 ianuarie 2020, datoriile cu termen de achitare expirat (arierate) au constituit 42,4 mil. lei, dintre care în bugetul de stat – 1,8 mil. lei (4,2% din total) și în bugetele locale – 40,6 mil. lei (95,8%), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, comparativ cu situația de la începutul lunii ianuarie, arieratele s-au majorat cu 87,6 % sau cu 19,8 mil. lei.