În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

Există obligația de a achita taxa pentru amenajarea teritoriului de către persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției din apartamentul său, proprietate personală, pentru care deja se achită toate servicile comunale, inclusiv serviciile de salubrizare? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții și obiectele impunerii, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate de Titlul VII al CF.

29.2.3.14 Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii pentru soție (soț) la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele confirmative care urmează a fi prezentate?

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează subvenționarea locurilor de muncă, ce are drept scop implementarea măsurilor de consolidare a pieței muncii prin prisma oferirii unor instrumente de susținere a angajatorilor.    Prin promovarea respectivei hotărâri de Guvern se urmăresc următoarele obiective:  1) încadrarea la maxim a factorului uman în procesele economice; 2) susținerea pieței muncii, prin prisma diminuării constrângerilor existente, având ca efect:

Ultima zi operațională pentru încasări și plăți bugetare în anul curent este ziua de 3️0 decembrie 2020, anunță Serviciul Fiscal de Stat.   Autoritatea fiscală atenționează că în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar.   În acest context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă efectuarea plăților în bugetul public național până la data limită de 30 decembrie 2020.

 Conform art. 17 din Codul fiscal, veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.      Potrivit art.44 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în primele două luni ale anului 2021 publicat recent de Casa Națională de Asigurări Sociale denotă că suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în ianuarie-februarie ale anului curent a înregistrat o creştere cu 44,1 mil. lei (1,9%) față de cea acumulată în aceeași perioadă de raportare din anul 2020 și a atins cifra 2338,8 mil. lei sau 15,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. La situația din 1 martie în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 4685,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare la nivel de 18,2% a planului anual de 25792,0 mil. lei.   Alte venituri au fost încasate constituie 42,5 mil. lei, dintre care 42,2 mil. lei sunt partea impozitului unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei.  

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Femeile din mediul rural cu venituri reduse, care vor să își deschidă propria afacere în domeniul agriculturii, vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă de până la 165 mii lei, oferită de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și compania EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY.   Un acord de colaborare în acest sens a fost semnat între Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și ÎM „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. Părțile și-au asumat responsabilitatea de a susține antreprenoriatul feminin, în special femeile cu situații financiare precare, pentru a-și deschide sau dezvolta propriile afaceri.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

La situația din 30 iunie 2021 în Republica Moldova erau înregistrate 11810 patente de întreprinzător valabile, iar suma taxei achitate pentru acestea a depășit 6,22 mil. lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Cel mai mare număr de persoane fizice ce au decis să-și legifereze activitatea și au optat pentru patentă sunt din domeniul comerțului cu amănuntul (5643 unități), iar suma acumulată pentru eliberarea acestora a constituit 4,92 mil. lei. Serviciile de frizerie și cosmetice sunt încă un gen de activitate prestarea căruia este permisă prin intermediul patentei, pentru acesta fiind eliberate 1656 acte, iar suma achitată pentru acestea a depășit 5,56 mil. lei.

Cotele defalcărilor din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice din sate și orașe, cu excepția orașelor de reședință de raion, ar putea crește de la 75% la 100%, iar cele repartizate pentru orașele de reședință și raioane – de la 20% la 50%. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea art.5 din Legea privind finanțele publice locale, ce reglementează repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Este în drept persoana fizică care desfășoară activitate independentă și a achitat impozit pe venit pe parcursul anului să beneficieze de dreptul de a desemna 2% în baza art. 152 din CF din suma impozitului achitat pentru anul 2020? Reieșind din prevederile art. 152 alin. (1) din CF și pct. 15 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale (HG nr. 1286/2016), de dreptul privind desemnarea procentuală de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual pot beneficia contribuabilii persoane fizice rezidente care dispun de venituri impozabile ce se reflectă în CET18 și care se depune pentru perioada fiscală respectivă.

Cheltuielile pentru acordarea serviciilor suplimentare de sănătate copiilor, elevilor şi studenţilor de către personalul medical al instituţiilor de învăţământ ar putea fi suportate din fondul asigurărilor obligatorii de sănătate. În prezent aceste cheltuieli sunt acoperite din bugetele instituțiilor de învățământ. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune trecerea asistenților medicali din instituțiile de învățământ în subordinea Centrului Medicilor de Familie și suportarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de sănătate din FAOAM.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.