(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

Administratorul autorizat în calitate de lichidator în procesul de faliment al debitorului insolvabil, a executat restanțele privind salariul neachitat pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, care au fost validate în temeiul titlurilor executorii. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării plățile menționate și ce dări de seamă urmează a fi prezentate?   În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător,

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.

Inspectoratul de Stat al Muncii a publicat graficul controalelor planificate pentru anul 2021.  Astfel,  ISM va verifica respectarea actelor legislative și a altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă la 1500 de companii. Potrivit graficului, cele mai multe verificări vor avea loc în trimestrul IV (583), în trimestrul I sunt preconizate 304 controale, în trimestrul II – 308 și în trimestrul III – 305.   În urma acțiunilor de inspecție vor fi întocmite procese–verbale de control, în care vor fi stabilite și consemnate încălcările şi abaterile de la prevederile legislației în vigoare. 

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

Urmează a fi aplicate prevederile art.96 lit.b) din Codul fiscal, conform căruia se stabilește cota redusă TVA, în mărime de 12%, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, pentru vin?  

Ministerului Economiei și Infrastructurii a publicat în Monitorul Oficial din 25 decembrie curent Ordinul nr. 248 din 16 decembrie 2020 cu privire la aprobarea standardului ocupațional „Electromecanic la instalarea și întreținerea utilajului industrial”. Ocupația este practicată în sectorul construcției de automobile (Automotive) ce confecționează componente electrice și sisteme de bord pentru automobile, dar poate fi relevantă și pentru companii din alte domenii, în cadrul cărora există utilaj industrial în procesul tehnologic. Personalul acestei ocupații execută lucrări de instalare, mentenanță și reparație a utilajului utilizat în procesul de producție.  

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, aprobat în lectura a doua, prevede completarea art. 112 din Cоdul fiscal cu norme aferente statutului de plătitor TVA în cazul reorganizării entității.   Astfel, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune/dezmembrare/ transformare i-au fost transmise drepturi/obligații de către întreprinderea reorganizată deținătoare a statutului de plătitor de TVA, se va considera înregistrat în calitate de subiect impozabil cu TVA de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepția reorganizării prin absorbție, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei absorbante.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Populaţia din mediul urban a suportat în anul 2020 cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural, comunică Biroul Național de Statistică.   Totodată, datele denotă că în mediul urban pentru asigurarea consumului de produse alimentare populația a alocat în perioada de referință 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru transport – 6,3% față de 4,7% în mediul rural, sănătate – 5,3% față de 4,1%, recreere și cultură – 3,6% față de 1,2%, educație – 1,0% față de 0,5% și pentru restaurante și hoteluri – 3,3% față de 0,6%.  

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.  

Contribuabilul care pe parcursul anului obține dreptul la scutirea personală majorată în mărimea prevăzută la art.33 alin.(2) din CF, și pentru a putea beneficia de acest drept urmează să depună o cerere nouă în care va indica informația necesară și documentele confirmative. Entitatea va reflecta sumele scutirilor separat în perioadele corespunzătoare, fără a fi necesar să se efectueze vreun recalcul.

În primul semestru al anului curent, indicele prețurilor producătorului la produsele agricole, fată de perioada respectivă a anului 2018 a constituit 94,7%, potrivit datelor publicate de Biroul National de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preturile producătorului s-au micșorat în medie cu 7,3%. Esențial au scăzut preturile la struguri – cu 46,1%, fructe sămânțoase – cu 41,9%, culturi leguminoase boabe — cu 21,1%, soia – cu 14,4%, porumb – cu 4,3%. În același timp, au crescut preturile de vânzare la tutun – cu 58,9%, cartofi – cu 33,7%, legume — cu 27,7%, grâu — cu 19,7%, rapița – cu 7,7%.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.