Reieșind din prevederile art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, primirea de către comerciant a plății cu eliberarea certificatelor cadou, utilizate ulterior în calitate de mijloc de plată la procurarea mărfurilor, serviciilor nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii.

Serviciul Fiscal de Stat, anticipând punerea în aplicare, din 1 ianuarie 2020, a noilor reglementări ce prevăd un drept obiect al impunerii cu taxa pe valoarea adăugată – serviciile electronice livrate de către companiile nerezidente care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător, a elaborat un nou document. Acesta vine cu detalii asupra modului de înregistrare a entităților nerezidente, stabilește locul livrării serviciilor prin rețeaua Internet, dar și obiectul și subiectul impunerii cu TVA.

În anul 2020, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus ca scop dezvoltarea serviciilor electronice pentru contribuabili în scopul majorării gradului de conformare fiscală și creării unui climat favorabil mediului de afaceri. Prioritățile de dezvoltare ale SFS. Astfel, organul fiscal va consolida administrarea fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor, care prevede îmbunătățirea proceselor și procedurilor de gestionare a restanțelor în scopul diminuării acestora la bugetul public national. Totodată, va fi lansat SIA „Cabinetul electronic al contribuabilului”, care va oferi posibilitatea de gestionare online a accesului la serviciile fiscale electronice.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Încă șapte agenți economici care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă vor fi scutiți de TVA cu drept de deducere. În Monitorul Oficial din 22 februarie curent a fost publicat Ordinul nr. 46 al Ministerului Economiei și Infrastructurii din 11 februarie 2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 din 4 mai 2010.

Выписанная налоговая накладная на сумму поставки свыше 100 тыс. леев была зарегистрирована в ГЭРНН. В связи с утерей всех экземпляров, объявление об утере данной накладной опубликовано в Мониторул Офичиал. Какие штрафные санкции понесут стороны (поставщик и покупатель)?

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2020 a fost adoptat de Parlament în lectura a doua. Scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiții clare, echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, edificarea veniturilor proprii prin asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor și solidaritatea socială, îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale, precum și asigurarea echității și stabilității fiscale. De asemenea, implementarea prevederilor proiectului de lege urmărește crearea unor reguli mai clare de impozitare bazate pe echitate și simplitate fiscală, asigurarea unei previzibilități a politicii și legislației fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv, stimularea proceselor economice, precum și extinderea bazei fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept de deducere.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Compania „X” SRL intenționează să cumpere mai multe imobile (apartamente și case de locuit pe teritoriul Republicii Moldova) cu scopul dării în locațiune a acestora, pe perioada scurtă și pe perioadă lungă, la cererea clienților. Nu cunoaștem dacă aceste apartamente vor fi într-un bloc locativ sau in diferite blocuri locative. Compania va oferi doar servicii de locațiune și nu va oferi servicii conexe cum ar fi asigurarea mesei și servicii de curățenie zilnică (ordine doar după încheierea perioadei de ședere (curățenie finală). Totodată, „X” SRL nu intenționează să se înregistreze în calitate de structură de primire turistică cu funcții de cazare și de deservire a mesei. Apar următoarele întrebări:

Conform art.93 pct. 16) din Codul fiscal, factura fiscală reprezintă formularul tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hârtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrarea de mărfuri, servicii. Astfel, în cazul procurărilor de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012, întreprinderile furnizoare urmează să elibereze factura fiscală fără TVA pe tranzacția în cauză în adresa cumpărătorilor.

Conform art. 101 alin. (4¹) din Codul fiscal, subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.e) calculează TVA pentru procurările indicate la art.95 alin.(1) lit.e) prin aplicarea cotei corespunzătoare a impozitului, stabilită pentru proprietatea procurată, la valoarea procurării ei.

În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului ce actualizează și Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, precum și aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora. Astfel, Lista este extinsă cu încă partu proiecte noi:

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Legea nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.  Prevederile acesteia se aplică contractelor de achiziții sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri: a) pentru contractele de achiziții de bunuri și servicii, precum și pentru concursurile de soluții – 800 mii lei; b) pentru contractele de achiziții de lucrări – 2 mil. lei; c) pentru contractele de achiziții care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – 1 mil. lei.

Pe parcursul anului entitatea „Y” SRL a efectuat donații în scopuri filantropice unor case de copii. Obiectul donației îl constituie haine și rechizite procurate pe teritoriul țării cu prețul de 20 000 lei, TVA – 4000 lei. Urmează de stabilit dacă suma TVA aferentă obiectelor procurate se include sau nu în limita de 5% din venitul impozabil, permisă spre deducere în scopuri fiscale. Entitatea „Y” SRL estimează că venitul impozabil pentru perioada 2019 va constitui 450 000 lei.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV