Conform bazei de date a Agenţiei  Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 13 iulie 2020 erau în evidenţă 8491 locuri de muncă vacante, practic la nivelul înregistrat acum o lună, când erau 8442 posturi libere.  Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 2427 și în mun. Bălți – 1090. Totodată, cele mai puține locuri vacante sunt în Dondușeni – 35.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2032  locuri de muncă, constituind circa 24% din numărul total.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 30 iunie curent erau la evidență circa 8,4 mii locuri de muncă vacante şi 34,9 mii şomeri, comunică autoritatea  cu referire la cererea și oferta forței de muncă în semestrul I.   În aspect teritorial, cele mai multe locuri de muncă vacante au fost gestionate de către Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă a mun. Chişinău, la finele perioadei fiind înregistrate 2527 locuri de muncă vacante, după care urmează subdiviziunea teritorială din Bălți cu 1089 posturi vacante și cea din Ungheni – 497. În același timp, cele mai puține locuri libere au fost înregistrate în Briceni – 29.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a făcut public Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere  din Republica Moldova pentru anul 2019. Conform acestuia, la sfârșitul anului 2019 numărul angajaților în Zonele Economice Libere (ZEL) a înregistrat o creștere de 14,5% în cele 7 ZEL-uri, cu 34 subzone. Din numărul total de subzone, 15 au fost create în anul 2018 (ZAL „Expo-Business-Chişinău” – 1 subzonă, ZEL „Bălți” – 6 subzone, ZEL „Ungheni-Business” – 8 subzone). În 2019 nu au fost create zone și  subzone noi.

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Pentru reparația drumurilor publice naționale se alocă mijloace financiare în sumă de 250 000 mii lei. În Monitorul Oficial din 29 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 314 din 20 mai 2020 cu privire la aprobarea Programului de reparație a drumurilor publice naționale și a Programului de reparație periodică/ întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor. Potrivit documentului urmează a fi desfășurate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pentru 7 drumuri naționale. În același timp, Programul de reparație periodică/ întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor prevede cheltuieli în sumă de 1 125 000 mii lei, dintre care 123 834,0 mii lei reprezintă cheltuielile pentru reparația drumurilor din mun. Chișinău și 27 133,0 mii lei a celor din mun. Bălți.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.

„Moldova poate fi o oportunitate de dezvoltare practic pentru orice industrie. Vom merge la investitori și trebuie să avem cât mai multe argumente să-i convingem să investească în Moldova. Vom informa toți partenerii de dezvoltare despre intențiile noastre și facilitățile care le oferim”, a spus Ion Chicu în cadrul unei ședinței de lucru, subiectul acesteia fiind industrializarea Republicii Moldova, posibilitățile de atragere a investitorilor industriali și oportunitățile investiționale existente în raioanele RM. Marin Ciobanu, administratorul Zonei Industriale Bălți, ținând cont de experiența acumulată în atragerea investitorilor, a vorbit despre constituirea a 16 platforme industriale în țara noastră.

Până la data de 19 mai curent, subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au înregistrat 30867 șomeri. Astfel, timp de o săptămână, încă 2484 de persoane au obținut statutul respectiv, la 11 mai în baza de date a ANOFM fiind înregistrați 28383 șomeri. Cel mai mare număr al persoanelor în căutarea unui loc de muncă este în Chișinău, Bălți, Ocnița, Drochia, Ungheni, UTA Găgăuzia și Fălești.

Ieri, 24 martie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale s-a convocat în ședință de lucru, fiind emisă Dispoziția nr.4. Potrivit acesteia, prevederile art. 86 alin. 2, 87, 89, 90 din Codul muncii, precum și alte prevederi legale ce impun condiții, restricții și reguli de eliberare din funcție nu sunt aplicabile pe perioada stării de urgență. De asemenea, Dispoziția prevede sistarea activității taxatorilor în transportul public de pasageri din mun. Chișinău și mun. Bălți până la 10 aprilie 2020.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Din Fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 6544,0 mii lei pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din sistemul bugetar infectaţi cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. În Monitorul Oficial din 15 mai curent a fost publicată Hotărârea nr. 287 din 13 mai 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Din suma totală, 1152 mii lei vor fi acordate Ministerului Afacerilor Interne și 2288 mii lei –Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de evidență 15 iunie 2020 erau înregistrate 8442 locuri de muncă vacante, cele mai multe dintre acestea fiind în Chișinău – 2517 și Bălți – 1167, iar cele mai puține – în Basarabeasca (doar 14). Amintim că, comparativ cu datele de la începutul lunii numărul locurilor vacante a scăzut, la 1 iunie fiind înregistrate 8963 posturi libere. Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1937 locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 23% din numărul total de locuri vacante.

La 1 iunie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8963 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău (2998) și Bălți (1200). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul acestora este în descreștere: la sfârșitul lunii mai 2019, ANOFM declara vacante 12350 locuri de muncă. Totodată, cel mai mic număr de locuri de muncă vacante a fost înregistrat în Dondușeni – 19 și Basarabeasca – 13.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunță că de la începutul anului curent până în momentul de față, subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au implementat măsuri de ocupare a forței de muncă pentru 40344 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Astfel, conform bazei de date, la data de 11 mai 2020, la subdiviziunile teritoriale erau înregistrați 28383 șomeri. Doar în perioada 1 aprilie – 11 mai 2020 au fost înregistrate cu statut de șomer 10717 persoane, cei mai mulți fiind din mun. Chișinău, Bălți, Ocnița, Drochia, Ungheni, UTA Găgăuzia.

Cota participației proprii inițiale în cadrul Programului de stat „Prima casă” se reduce de la 10 la 5%, iar vârsta limită a solicitanților care pot accesa programul se majorează de la 45 la 50 de ani. În Monitorul Oficial din 24 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 522 din 15 iulie cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului.   Astfel, în categoriile beneficiarilor de compensații vor fi incluse și persoanele care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului în luna martie 2018. Potrivit noilor prevederi, beneficiarilor de credite ipotecare accesate anterior și care întrunesc condițiile de eligibilitate ale Programului la data depunerii cererii de acordare a compensației, li se calculează compensația în mărime de 50% din soldul rămas al creditului ipotecar la data depunerii cererii.

O companie cu sediul în mun. Chișinău desfășoară activitate de închiriere a utilajelor de construcţii. Serviciile de închiriere se prestează doar persoanelor juridice, compania nu dispune de unități comerciale de prestare a serviciilor, ci doar de depozit necomercial, situat în com. Stăuceni, mun. Chișinău, în care se depozitează mașinile și echipamentele pe perioada în care nu sunt preluate în chirie. În incinta depozitului respectiv nu se desfășoară activităţi de prestare nemijlocită a serviciilor, acestea fiind prestate exclusiv la adresa locatorului amplasată în Chișinău.  

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.