În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

În „Monitorul Oficial” din 18 august 2023 a fost publicată Legea nr. 241 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 241/2023) prin care au fost operate mai multe modificări

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 75 din 27 iunie 2024 (în continuare – OMF nr. 75/2024), publicat în Monitorul Oficial din 03.07.2024, au fost introduse modificări la Ordinul ministrului Finanțelor nr. 94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Declarația privind reținerea

Durata normală a timpului de muncă a salariaților de noapte nu va depăși în medie opt ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

Cine are obligația de a prezenta dările de seamă fiscală IUPT24 și IUPT25?

Numărul mediu de salariați reprezintă media aritmetică simplă, rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat) din anul de referință – inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbătorile legale și alte zile nelucrătoare – împărțită la numărul total al zilelor calendaristice.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 75 din 27.06.2024 publicat în Monitorul Oficial nr. 282-285(9220-9223) din 3 iulie 2024 au fost introduse modificări în Ordinul nr. 94/2020 prin care a fost aprobat formularul Declarației IPC 21 și în Ordinul 126/2017 prin care a fost aprobat formularul Informației IRM 19.

Intenționăm să angajăm 2 persoane în calitate de paznici, (noaptea nu vor lucra) cu regim de muncă de 12 ore (de la 7:00-21:00, cu pauza de masă 2 ore). În unele săptămâni salariatul va lucra 48 ore și maxim 192 ore/lună. În graficul de muncă va fi tabelat că muncește 12 ore,

Casa Națională de Asigurări Sociale informează entitățile economice despre completarea Clasificatorului categoriilor persoanelor asigurate cu categorii noi: 179 „persoană care a beneficiat de indemnizație lunară pentru perioada șomajului tehnic instituit conform art. 80 alin. (1) lit. b) și c) din

Situația cu privire la includerea venitului asigurat al unuia dintre soți la stabilirea indemnizației de maternitate, dar și indemnizației lunare de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani adesea este abordată atât de către reprezentanții entităților economice, cât și de către persoanele asigurate

Luând în considerare faptul că art. 87 alin. (1/1) din Codul fiscal conține interdicția pentru aplicarea prevederilor acestuia în cazul Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) corectate, depuse după termenul stabilit, în care unul dinte scopurile corectării vizează modificarea opțiunii

02 iunie - 6 iunie 2025

Ținând cont de modificările în legislația din domeniul asigurărilor sociale care vor avea impact asupra prezentării dărilor de seamă aferente asigurărilor sociale de stat din 1 ianuarie 2024, atenționăm asupra următoarelor aspecte:

La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

Conform prevederilor art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat. Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate: