În perioada stării de urgență declarate în sănătate publică (16 mai-30 iunie 2020) se vor aplica unele derogări de la prevederile art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la tariful vamal. Astfel, în vederea confirmării originii mărfii, certificatele de origine preferențială a mărfurilor prezentate în copii (pe hârtie sau în format electronic) sau autentificate cu semnătură digitală (prezentate în copii sau în original) vor avea aceeași forță juridică ca și originalele acestora. Prevederea este inclusă în proiectul de lege cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență de sănătate publică propus de Cancelaria de Stat pentru consultări publice.

În Monitorul Oficial din 17 august curent a fost publicată Legea cu privire la eficiența energetică și decretul pentru promulgarea ei. Scopul actului normativ constă în crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea și îmbunătățirea eficienței energetice prin realizarea planurilor de acțiuni în domeniul eficienței energetice, prin dezvoltarea pieței serviciilor energetice, precum și prin implementarea altor măsuri de eficiență energetică.

Care sunt documentele de care trebuie să dispună contribuabilul în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA în cazul serviciilor acordate prin mijloace electronice? În situația în care tot mai frecventă devine prestarea unor servicii prin intermediul mijloacelor electronice, apare întrebarea cum poate fi confirmat dreptul la restituirea TVA în cazul acestor servicii.

Pentru a exclude o eventuală încasare a taxei vamale, importatorul va prezenta în adresa organului vamal originalul certificatului de origine preferențială în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgență în țara care a eliberat certificatul respectiv, comunică Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut după ce Comisia Europeană a informat că unele state membre ale Uniunii Europene, dar și o parte din partenerii săi comerciali nu mai eliberează certificate de origine preferențială în forma stabilită de tratatele internaționale în contextul pandemiei, fiind vorba despre faptul că anumite state sunt în imposibilitate de a elibera certificate de origine preferențială autentificate cu semnătura olografă, ștampilate și în format original – pe suport de hârtie.

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Comisia economie, buget și finanțe a audiat ieri informația privind formarea prețurilor la produsele petroliere. În cadrul ședinței au fost examinate mecanismele de formare a prețurilor și posibilitățile de diminuare ale acestora. ANRE plafonează prețurile, nu le stabilește În cadrul audierilor, directorul ANRE, Tudor Copaci, a menționat că scopul ANRE este protejarea consumatorilor finali.

Importul seminţelor soiurilor de plante neînregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova va fi admis, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 68/2013 despre semințe, însă cu o notificare către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, transmisă cu cel puţin 10 zile lucrătoare până la import. În Monitorul Oficial din 31 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 257 din 29 mai 2019 pentru aprobarea modelelor de acte privind importul de semințe și abrogarea unei hotărâri de Guvern.

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Hotărârea Guvernului nr. 613 din 1 august 2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete și a produselor conexe (în continuare – Regulament), stabilește cerințele privind conținutul și prezentarea avertismentelor de sănătate, a altor informații ce trebuie să apară pe pachetul unitar și pe ambalajul exterior al produselor din tutun, al tutunului destinat rulării în țigarete și al produselor conexe.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Guvernul a aprobat proiectul cu privire la eficienţa energetică, care, potrivit ministrului Chiril Gaburici, este elaborat în contextul acţiunilor întreprinse de Ministerul Economiei şi Infrastructurii privind armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul eficienţei energetice cu acquis-ul comunitar. Scopul acestuia este crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, inclusiv prin realizarea planurilor de acţiuni în domeniu prin dezvoltarea pieţei de servicii energetice, precum şi prin implementarea altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie.

În ultimul timp, în Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce au la bază desfășurarea activităților de import a mărfurilor și materiei primă. Anunțul a fost făcut de către Centrul pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații.

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

În baza unei decizii emise de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a fost inițiat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării totale repetate pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 mai 2017 a contribuabilului SRL „C.”. În cadrul controalelor fiscale privind restituirea TVA pentru perioadele fiscale 2013- 2017 efectuate de către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „C.” a beneficiat de restituirea TVA , cu toate că nu au fost confirmate condițiile respectării prevederilor legislației de verificare a provenienței mărfurilor și serviciilor pe principiul „până la producător/importator” conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 93 din 1 februarie 2013.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” oferă materiale analitice utile agenților economici antrenați în activitatea economică externă ce țin de calcularea, reflectarea în evidența contabilă și achitarea taxelor și plăților vamale:

Moldova și Argentina intenționează să sporească comerțul bilateral cu produse agricole. Acest subiect a fost discutat în cadrul unei întrevederi dintre secretarul general al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iurie Ușurelu, și ambasadorul Republicii Argentina la Chișinău, Felipe Alvarez de Toledo.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).